Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, s-a gândit că nu strică o mică doză de naţionalism local. „Tinerii nu, dar cei mai în vârstă probabil îşi amintesc cu neplăcere de ceea ce s-a numit «Regiunea Stalin», cu centrul în oraşul Stalin, Braşovul de astăzi. Şi nu au fost vremuri bune pentru noi“, a cuvântat acesta.
Cei mai în vârstă spun că, înainte de 1989, la Sibiu, viaţa era un „lux“, de când a venit la cârmă Nicuşor Ceauşescu, iar la Braşov, în 15 noiembrie 1987, muncitorii au ieşit disperaţi în stradă, împotriva regimului comunist...
În timp ce, la Sibiu, înainte de 1989, dacă erai student, erai „boem“, atât cât puteai fi în vremurile alea nenorocite, la Braşov aveai parte de patrule mixte de miliţieni şi militari de la securitate, cu câini lupi şi elicoptere care patrulau pe deasupra Universităţii.
Sibiu sau Braşov pol de dezvoltare? Că îi place au ba lui Herr Iohannis, Hermannstadt-ul a pierdut pariul cu economia, în pofida zecilor de miloane de euro pompate în 2007, pe motiv de capitală culturală europeană. Iar dacă nu mă crede, îi spun că Praga, după ce a fost capitală culturală europeană, a crescut de la două milioane de turişti, la patru milioane, în patru ani...
Braşovul, în 2007, a contorizat peste 557.000 de turişti, iar Sibiul a avut 328.000. Situaţia s-a înrăutăţit, în timp: în 2009, Sibiul a avut 244.700 de turişti, iar Braşovul 451.700.
Putem vorbi, evident, şi de alţi indicatori economici: Produsul Intern Brut/locuitor, investiţii directe, investiţii în domeniul imobiliar. Vrând-nevrând, lăsând demagogia populistă ieftină, pentru Regiunea Centru este clar polul de creştere economică. Este adevărat, însă, că politicul a decis, pe moment, ca Alba Iulia să fie capitală administrativă. Dacă politicienii bat palma luni, la Guvern, poate fi la Miercurea Ciuc, dar, economic, rămâne la Kronstadt-Brassó-Braşov.
