Credincioşi romano-catolici din Ungaria vor veni la pelerinajul de Rusalii care are loc, sâmbătă, pe muntele de la Şumuleu-Ciuc, cu trenul „Nostalgia”, toate cele 13 vagoane fiind ocupate, transmite corespondentul NewsIn.
Trenul „Nostalgia” îşi va transporta călătorii duminică la Ghimeş Făget (judeţul Bacău), la "graniţa de o mie de ani" a Ungariei Mari. "Acest tren se va afla duminică, între orele 11.00 şi 16.27 la gara Ghimeş. Aici locomotiva va fi desprins pentru a putea ajunge la cantonul de la Ghimeş Făget (judeţul Bacău, n.r.)”, a declarat Dumitru Botezatu, şeful staţiei de la Miercurea Ciuc.
Este un extras dintr-o ştire de azi de pe newsin. Care este marea scăpare? Nu se spune nimic despre numele de botez al trenului. O fi nostalgie după credinţa pierdută? Sau este o provocare de cea mai joasă speţă a extremiştilor maghiari? Care ne execută cu orice prilej, fără care vreun oficial român să catadicsească să piardă vremea cu astfel de „mici” amănunte şi să deea o replică. Ca să nu mai vorbesc de provocările din ultima perioadă ale unui partid antiromânesc, finanţat cu bani româneşti de la bugetul de stat. Vezi Doamne, sunt ofuscaţi tare pentru că membrii lor de partid au fost schimbaţi cu alţi membri de partid. De ce carnetul de membru al unui partid te face mai profi decât al altui partid, încă n-am înţeles.
Revenind la pelerinajul de la Şumuleu Ciuc, trebuie spus că nici 1% din cei care vin cu sufletul curat să se roage de Rusalii nu pun preţ pe politica electorală extremistă pe care o promovează cu disperare unii capi maghiari, ajunşi la capătul Drumului Minciunilor pe care le tot îndrugă de 20 de ani. S-au deschis graniţele României, iar maghiarii au reuşit să scape de sub clopotul de sticlă. Au văzut cum capii lor politici şi, din păcate, religioşi, i-au trădat în numele unor interese de grup. Au aflat cum, în numele unei aşa-zise păstrări a balanţei etnice, liderii maghiari au blocat investiţiile în zona secuiască. Au aflat de la ungurii din ţara-mamă de ce sunt trataţi ca nişte ţigani: pentru că liderii maghiari de acasă nu sunt interesaţi de ce se întâmplă în afara graniţei unui teritoriu pe care îl vor „autoguvernare”.
În acest context, nu cumva trenuleţul acela, Nostalgia, ar trebui să facă referire la anii pierduţi de maghiarii români care ar fi putut să o ducă mai bine dacă liderii lor locali nu i-ar fi izolat de civilizaţie?
vineri, 29 mai 2009
Veşnică pomenire „erorilor” neamului?
Vineri, o oră care este mai mult număr de casă decât un moment în care să stai cu ochii la televizor. Revista presei la Antena 1 Brasov. Brusc, nu înţeleg ce vrea să spună Claudiu Loghin, realizatorul emisiunii. În Monitorul Expres, George Scripcaru vorbea despre importanţa zilei erorilor. Mi-am încleştat dinţii de furie că am pierdut o ştire super faină. E drept, nu am auzit de ziua erorilor, dar daca însuşi primarul vorbea de ea, trebuie să fie ceva tare. În cele din urmp, m-am lămurit.
Dar tocmai Monitorul Expres să aibă glume în program şi să-l facă de băcănie pe primul bărbat al urbei, nu se face. Bietul om a vorbit de Ziua Eroilor, iar cei de la MEX au făcut-o de eroare... Sincer, curios sunt acum daca a fost un gest ero(t)ic, din dragoste pentru patronul din umbră al ziarului sau o răzbunare pentru ceea ce se aude pe piaţă că se pregăteşte: închiderea ediţiei tipărite şi menţinerea ziarului doar online.
vineri, 22 mai 2009
Manelizarea statisticilor
Umblă vorba prin satul ăsta cu uliţe neasfaltate în buricul târgului, vorbă pe care o dau ca sigură şi mai-marii zilei, că la vârful celor de la statistică se va cocoţa, încet-încet, Aurelian Danu. Treaba durează pentru că băiatul are rău de înălţime. A mai picat o data de pe poziţia de prefect, apolitic, înalt funcţionar public, reîncarnat unde trebuie şi apoi reloaded. D'apăi, rău au ba, cert este că Ion Popescu, individ incompetent, care de vreo 16 ani iese mereu primul pe piaţă cu rezultate corecte, indiferent de regimul politic, este trecut in rezervă că şi cu gura lui Danu trebuie să mănânce ceva.
Despre perfomanţele lui Danu nu voi aminti. Pun linkuri.
1. cazul orfana
2. plimbare Polonia
3. tâmpenii
Despre perfomanţele lui Danu nu voi aminti. Pun linkuri.
1. cazul orfana
2. plimbare Polonia
3. tâmpenii
Braşovul, văzut de un fotograf profesionist din Bucureşti
Venit cateva zile la Brasov, colegul meu de la Adevărul - Adrian Pogingeanu - a postat pe blogul lui o multime de fotografii din Brasov, multe de exceptie...
Merita bagat un ochi!
luni, 18 mai 2009
Cine stinge lumina după Apocalipsă?
O spun răspicat de la început. Exagerez. Prefer să fiu eu cel care cade în păcat, şi nu cei pe care îi plătim din bani publici. Asistăm în fiecare zi la reuniuni tovărăşeşti, în care prim-secretarii de judeţ şi de partid strâng factorii responsabili şi dau cu ei de pământ - bucuria prostimii - ca să se vadă cât de multe se fac pe vremea domniei lor.
Ei bine, presa postdecembristă, cu toate metehnele ei, nu mai se lasă înşelată de gargara populistă a unşilor şi aleşilor. „Adevărul de seară” a făcut un exemplu facil de a proba cât de ieftin ne vând mahării din administraţia publică.
Tot după o şedinţă în care s-au umflat muşchii celor de la Prefectură, iar presa de proces-verbal a anunţat ce vrăji vor face minunaţii şefi din administraţie, s-a anunţat că 15 jandarmi, din 15 mai, vor fi mai ceva decât cerberii de la poarta Tartarului. N-a fost să fie aşa. Colegul meu Ionuţ Dincă a reuşit să se plimbe în zona protejată fără nicio oprelişte. Nu s-a vopsit în culorile războiului şi nici nu a folosit echipament de camuflaj (habar n-are ce înseamnă armata...). Pur şi simplu a trecut pe lângă nişte vestigii ce puteau fi numite, cu mare generozitate, garduri şi a mimat aruncarea în apa din baraj a unei cutii cu otravă.
Toată povestea, aici
Nu ştiu cât de mare ar fi trebuit să fie cutia cu otravă, pentru ca onor cei responsabili să reacţioneze la modul serios. Ce s-a întâmplat după acest exerciţiu de simulare ţine de cascadorii plânsului. Jandarmii „n-are” în atribuţii să păzească apa. De aici, întrebarea: de ce mama lui Ştefan cel Mare oficialii de la Prefectură vor să păzească barajul cu jandarmi? Cei de la Serviciul de Gospodărire a Apelor, ca pe vremea împuşcatului, şi-au luat angajamentul să repare gardul, să nu mai intre nimeni :)). După publicarea articolului, mare şedinţă mare la Prefectură, unde au fost reluate aceleaşi bla-bla-uri, dar cu mare grijă, să nu se mai promită vreun termen de rezolvare a unei probleme de securitate a comunităţii. Nu ştiu în ce bocanci dorm cei de la SRI, dacă au şi atribuţii de sancţionare a celor care, „graţie” unei incompetenţe desăvârştite, ne pot omorî cu un zâmbet tâmp în colţul buzelor. Dar mi-e frică să mă gândesc ce grozăvie trebuie să se abată pe capul românilor, pentru ca apoi să se inventeze „ţâşpe” comisii şi comitete care să cerceteze zi şi noapte şi să ajungă, invariabil, la concluzia că morţii sunt de vină...
Ei bine, presa postdecembristă, cu toate metehnele ei, nu mai se lasă înşelată de gargara populistă a unşilor şi aleşilor. „Adevărul de seară” a făcut un exemplu facil de a proba cât de ieftin ne vând mahării din administraţia publică.
Tot după o şedinţă în care s-au umflat muşchii celor de la Prefectură, iar presa de proces-verbal a anunţat ce vrăji vor face minunaţii şefi din administraţie, s-a anunţat că 15 jandarmi, din 15 mai, vor fi mai ceva decât cerberii de la poarta Tartarului. N-a fost să fie aşa. Colegul meu Ionuţ Dincă a reuşit să se plimbe în zona protejată fără nicio oprelişte. Nu s-a vopsit în culorile războiului şi nici nu a folosit echipament de camuflaj (habar n-are ce înseamnă armata...). Pur şi simplu a trecut pe lângă nişte vestigii ce puteau fi numite, cu mare generozitate, garduri şi a mimat aruncarea în apa din baraj a unei cutii cu otravă.
Toată povestea, aici
Nu ştiu cât de mare ar fi trebuit să fie cutia cu otravă, pentru ca onor cei responsabili să reacţioneze la modul serios. Ce s-a întâmplat după acest exerciţiu de simulare ţine de cascadorii plânsului. Jandarmii „n-are” în atribuţii să păzească apa. De aici, întrebarea: de ce mama lui Ştefan cel Mare oficialii de la Prefectură vor să păzească barajul cu jandarmi? Cei de la Serviciul de Gospodărire a Apelor, ca pe vremea împuşcatului, şi-au luat angajamentul să repare gardul, să nu mai intre nimeni :)). După publicarea articolului, mare şedinţă mare la Prefectură, unde au fost reluate aceleaşi bla-bla-uri, dar cu mare grijă, să nu se mai promită vreun termen de rezolvare a unei probleme de securitate a comunităţii. Nu ştiu în ce bocanci dorm cei de la SRI, dacă au şi atribuţii de sancţionare a celor care, „graţie” unei incompetenţe desăvârştite, ne pot omorî cu un zâmbet tâmp în colţul buzelor. Dar mi-e frică să mă gândesc ce grozăvie trebuie să se abată pe capul românilor, pentru ca apoi să se inventeze „ţâşpe” comisii şi comitete care să cerceteze zi şi noapte şi să ajungă, invariabil, la concluzia că morţii sunt de vină...
sâmbătă, 16 mai 2009
Gripa porcină sau porcească?
Alarmă de gripă porcină la Braşov. Informaţie pe care colegul Claudiu Loghin o avea, la nivel de bârfă, de vineri noapte. La ora respectivă nu aveam ce face prea multe. Nimeni nu vorbea, nu răspundea la telefon... Am aşteptat ca autorităţile să se trezească. Să ne spună că au instalat filtre, au pus bariere de jandarmi, cum era pe vremea gripei aviare când prefectul de atunci, Aurelian Danu, a plecat liniştit la o specializare în Polonia, iar în Braşov colcăia virusul gripei aviare în trei focare din judeţ. Şi barierele de protecţie erau o glumă sinistră: ministrul Agriculturii spunea că s-a instaurat carantina, dar moliile au ros deciziile ministrului Fluture, care n-au mai ajuns la Braşov. Şi prefectul Danu a avut ocazia să se facă de băcănie: restricţia de circulaţia la Codlea aviară, instaurată după minstru la vreo 12 ore era inexistentă. M-am plimbat nestingherit în plin municipiu virusat, fără să mă intrebe nimeni de sănătate (sic!). Ba, dimpotrivă, Adevărul a prezentat, în exclusivitate, punctul de vedere al celor care erau acuzaţi că au făcut din H5N1 un business.
M-aş fi bucurat ca, din această lecţie ce putea fi letală, cineva să înţeleagă că nu este de joacă. N-o dăm la pace cu viruşii, nu negociem comisioane din licitaţii. Nu negociem viaţa nimănui. Cel puţin aşa ni se spune oficial. Dacă mahării zilei ştiu altceva, îi somez să renunţe câteva secunde la adunatul sumelor din conturi şi să ne-o spună. Nu de alta, dar să ne încolonăm către cimitir, în şir ordonat, să nu creem panică şi nici îmbulzeală.
Ce nu înţeleg este opacitatea, frica de a spune lucrurilor pe nume, de a aduce la cunoştinţă opiniei publice că există o problemă. A existat, la Braşov, o persoană care tuşea porceşte. Made in Germany. Ok. De ce a fost ţinut totul la secret? De ce a trebuie ca Adevărul de Seară să dea totul în vileag sâmbătă dimineaţă la ora 6.30??
De ce a fost nevoie ca toată presa să se isterizeze ca să se confirme ceea ce Adevărul a scris pe site? De ce autorităţile locale - publice, sanitare etc. (aici as nominaliza SRI, care, la Braşov, dă semne că vrea să comunice prin diverse seminarii) - nu spun opiniei publice că există o SUSPICIUNE de gripă porcină? Că s-au luat măsuri de protecţie şi de izolare a celor care au intrat în contact cu persoana infestată?
Şi mă mai gândesc cu groază că, dacă ar fi fost pe bune un H5N1, atât la aviară, cât şi la porcină, ne rămânea să punem în aplicare acel plan de „rezolvare” paşnică a situaţiei: ne luăm de mânuţă, doi câte doi, şi ne îndreptăm în linişte, fără panică, spre cimitire. E o perioadă de superofertă, iar trendul la modă este groapa comună. În lumea fanaticilor şi a teroriştilor. Pentru că şi autorităţile româneşti sunt de partea celor care provoacă genociduri, nu voit, din prostie, incompetenţă, că eram plecaţi la o cafea, la o ţigară etc.
UPDATE
M-a buzz Felicia Popa şi mi-a dat un link care ilustrează situaţia în cauză...
vezi aici
M-aş fi bucurat ca, din această lecţie ce putea fi letală, cineva să înţeleagă că nu este de joacă. N-o dăm la pace cu viruşii, nu negociem comisioane din licitaţii. Nu negociem viaţa nimănui. Cel puţin aşa ni se spune oficial. Dacă mahării zilei ştiu altceva, îi somez să renunţe câteva secunde la adunatul sumelor din conturi şi să ne-o spună. Nu de alta, dar să ne încolonăm către cimitir, în şir ordonat, să nu creem panică şi nici îmbulzeală.
Ce nu înţeleg este opacitatea, frica de a spune lucrurilor pe nume, de a aduce la cunoştinţă opiniei publice că există o problemă. A existat, la Braşov, o persoană care tuşea porceşte. Made in Germany. Ok. De ce a fost ţinut totul la secret? De ce a trebuie ca Adevărul de Seară să dea totul în vileag sâmbătă dimineaţă la ora 6.30??
De ce a fost nevoie ca toată presa să se isterizeze ca să se confirme ceea ce Adevărul a scris pe site? De ce autorităţile locale - publice, sanitare etc. (aici as nominaliza SRI, care, la Braşov, dă semne că vrea să comunice prin diverse seminarii) - nu spun opiniei publice că există o SUSPICIUNE de gripă porcină? Că s-au luat măsuri de protecţie şi de izolare a celor care au intrat în contact cu persoana infestată?
Şi mă mai gândesc cu groază că, dacă ar fi fost pe bune un H5N1, atât la aviară, cât şi la porcină, ne rămânea să punem în aplicare acel plan de „rezolvare” paşnică a situaţiei: ne luăm de mânuţă, doi câte doi, şi ne îndreptăm în linişte, fără panică, spre cimitire. E o perioadă de superofertă, iar trendul la modă este groapa comună. În lumea fanaticilor şi a teroriştilor. Pentru că şi autorităţile româneşti sunt de partea celor care provoacă genociduri, nu voit, din prostie, incompetenţă, că eram plecaţi la o cafea, la o ţigară etc.
UPDATE
M-a buzz Felicia Popa şi mi-a dat un link care ilustrează situaţia în cauză...
vezi aici
luni, 11 mai 2009
Hoţie pe faţă la CET Braşov
1.200 de lei - adică 12 milioane de lei vechi - este taxa de urgenţă pe care trebuie să o plătească braşovenii pentru obţinerea avizului în regim de urgenţă pentru debranşarea de la CET. De ce se debranşează braşovenii, nu are rost să comentăm, dar în niciun caz nu din cauza confortului oferit.
Pe de altă parte, este incredibil tupeul (as spune chiar lipsa de respect) sa ceri 1200 de lei, cat percepe CET-ul, pentru ca o cucoană/ori un nene să isi bată capul să dea copy/paste la un formular si să completeze datele omului. Ce faceti, oameni buni, ca să cereti banii acestia? Ca să nu mai spun cat se percepe pentru taierea unui calorifer, ca ar costa mai putin sa angajezi pe cineva si să-l platesti la oră, iar ca sculă sa-i dai o pânză de traforaj...
Preţurile percepute, le găsiţi în „Adevărul de seară”.
Ce nu se spune pe nicăieri este strategia pe care o urmaresc cei de la CET. Astfel de taxe aberante au un scop foarte clar: să împiedice braşovenii, tot mai nemulţumiţi, să plece din sistemul centralizat. Oficial, mai sunt racordate vreo 33.000 de apartamente. Rata medie de debranşare a depăşit 3000 de apartamente pe an. Având în vedere apetenţa braşovenilor de a renunţa la CET, în acest an se ajunge la sub pragul minim de rentabilitate pentru funcţionare. Şi rămâne întrebarea: ce facem la iarnă? Că, din păcate, povestea cu austriecii care investesc zecile alea de milioane de euro la Braşov pentru încălzire este, de la o zi la alta, tot mai greu credibilă.
Pe de altă parte, este incredibil tupeul (as spune chiar lipsa de respect) sa ceri 1200 de lei, cat percepe CET-ul, pentru ca o cucoană/ori un nene să isi bată capul să dea copy/paste la un formular si să completeze datele omului. Ce faceti, oameni buni, ca să cereti banii acestia? Ca să nu mai spun cat se percepe pentru taierea unui calorifer, ca ar costa mai putin sa angajezi pe cineva si să-l platesti la oră, iar ca sculă sa-i dai o pânză de traforaj...
Preţurile percepute, le găsiţi în „Adevărul de seară”.
Ce nu se spune pe nicăieri este strategia pe care o urmaresc cei de la CET. Astfel de taxe aberante au un scop foarte clar: să împiedice braşovenii, tot mai nemulţumiţi, să plece din sistemul centralizat. Oficial, mai sunt racordate vreo 33.000 de apartamente. Rata medie de debranşare a depăşit 3000 de apartamente pe an. Având în vedere apetenţa braşovenilor de a renunţa la CET, în acest an se ajunge la sub pragul minim de rentabilitate pentru funcţionare. Şi rămâne întrebarea: ce facem la iarnă? Că, din păcate, povestea cu austriecii care investesc zecile alea de milioane de euro la Braşov pentru încălzire este, de la o zi la alta, tot mai greu credibilă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)