Banii europeni sunt deturnaţi. Problema este unde?

Unul dintre subiectele predilecte ale presei de opoziţie este regimul dictatorial al preşedintelui Traian Băsescu. Politic, instituţional, constituţional, aşa o fi. Problema este că aproape deloc nu se abordează şi dictatura Finanţelor Publice din România.

România trăieşte sub teroarea şi şantajul unui sistem fiscal instituţionalizat care acţionează politic la un nivel mult mai înalt şi mai pervers. Responsabil pentru această degringoladă financiară este fostul premier Adrian Năstase. Nu ştiu dacă intenţia iniţială a fost aceasta, dar crearea aşa-zisului buget consolidat al statului este otrava picurată în viaţa economică a României. Efectul declarativ şi de imagine a fost imediat şi de mare impact: firmele nu mai trebuiau să depună declaraţii pentru fiecare instituţie a statutlui: la şomaj, la pensii, la finanţe pentru declararea profitului sau la inspecţia muncii. Mai mult, nu mai plăteai în „ţ“ conturi, ci în unul singur. Scăpai de birocraţie.

Pe de altă parte, găleata mare numită buget consolidat a ajuns să adune la un loc banii de pensii, şomaj, TVA şi alte zeci de taxe şi impozite fiscale. Cine decide ce se întâmplă cu banii din această găleată? Premierul, prin intermediul ministrului Finanţelor, oricare ar fi ei. Ce este foarte interesant, însă, este includerea în această pungă mai mult sau mai puţin groasă şi a banilor de la Uniunea Europeană. Prin acest mecanism pervers, repet, s-a ajuns ca bani europeni să fie dijmuiţi politic.

Ştiu, o să fiu pus la zid că totul este o plăsmuire jurnalistică. Dar nu eu am spus că bugetul de stat era dator la bugetul Casei Naţionale de Pensii vreo 20 de miliarde de lei noi, chiar în momentul în care a început tăierea pensiilor, de exemplu. Nici nu pot să nu fac public faptul semnalat de mai mulţi prieteni, care au reuşit să acceseze programe finanţate european, că sunt şantajaţi de Guvern. „Programul de finanţare X îşi rezervă dreptul de a reduce parţial sau total finanţarea dacă această diminuare este cauzată de dificultăţi în cadrul bugetului de stat. În acest sens, semnarea contractului de finanţare nu reprezintă în mod automat o obligaţie automată de a finanţa, până la finalizarea angajată conform contractului“. Este cauză scrisă alb pe negru în contractele-cadru aprobate de Guvern. Păi ce treabă are UE cu bugetul statului?? Adică UE ne dă un caşcaval, Guvernul îl taie pe felii, aprobă cui dă feliile, dar şobolanul de la Bucureşti începe să ronţăie din bani, iar şoarecilor din provincie le rămân firimiturile. Cum altfel pot fi interpretate reducerile cotelor de prefinanţare la unele programe europene, de la 30% la 10%, iar cei care nu pun „botul“ le sunt descalificate proiectele? Sau cum se explică faptul că banii europeni promişi conform programelor de fianţare, cu termene precise, nu sunt viraţi nici măcar după 2-3 luni? În acest context, întreb şi eu: dacă banii europeni au fost viraţi de UE, unde se duc? Dacă nici măcar la programele aprobate nu sunt suficienţi??

Comisia Europeană ne ajută (sau nu?) să „mâncăm“ pensia!

Comisia Europeana vrea sa convingă statele membre UE sa adopte „ajustari automate“ în privinţa legislaţiei naţionale de pensii, astfel încât vârsta de pensionare să fie bazată pe longevitate. Informaţia a fost dată publicităţii de EurActiv. Personajele care au dat tonul acesti măsuri sunt: Laszlo Andor - comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, Michel Barnier - responsabilul pentru piaţa internă şi Olli Rehn - responsabilul pentru afacerile economice, care se ocupă de modelarea politicii UE privitoare la pensii, prin încurajarea şi influenţarea reformelor din statele membre.
Potrivit documentului citat de EurActiv, oficialii discută despre „modul în care Comisia se poate asigura ca statele membre vor creşte vârsta de pensionare în funcţie de speranţa de viaţă şi vor reduce schemele de pensionare anticipată“.
Comisia intenţionează să organizeze o „dezbatere de orientare“ privind demografia, în cadrul primei şedinţe a Colegiului, în martie. Liderii UE vor aborda atunci problema pensiilor în raport cu propunerile franco-germane pentru un „Pact de competivitate“, care ar asigura adaptarea acestora la evoluţiile demografice, notează şi hotnews.ro.
Ce nu răzbate clar din acest documentul despre care se face vorbire este cât „avem voie“, cetăţenii europeni, să mâncăm această pensie, Câţi ani? 5, 10, 15?? Interesant ar mai fi şi dacă legiuitorii europeni au în vedere şi stoparea unor abuzuri gen Băsescu - Boc, care după ce visează urât noaptea, le fac viaţa de coşmar pensionarilor, cărora le taie pensiile din motive de egalitarism.
Apoi, care ar fi vârsta corectă de pensionare?? Românii, spre deosebire de alţi europeni, ar trebui să iasă la pensie mai repede, deoarece au speranţa de viaţă mai mică. Potrivit Institutului National de Statistica, durata medie de viata a romanilor era, in intervalul 2004-2006, de 75 de ani si jumatate - femeile si de 68 de ani - barbatii, in crestere fata de anii ’90, cand femeile traiau, in medie, 72 de ani si jumatate, iar barbatii - 66 de ani. Potrivit noii legi a pensiilor din România, bărbaţii se vor retrage din muncă la 65 de ani, începând cu 2015, iar femeile îi vor ajunge din urmă abia în 2030. Dacă speranţa de viaţă rămâne cea precizată mai sus, Guvernul României decretează că românii au voie să pape pensie trei ani, iar româncele în jur de 10 ani şi jumătate....