marți, 31 mai 2011

Începe să pută a gunoaie italiene si la Braşov!?

Băieţi bine informaţi spun că, pe la finele săptămânii, nush ce gahska masonică din Italia, ceva cu Due (să fie „Propaganda Due” ?? pe scurt, pour les connaisseurs P-2) vine la Braşov să instruiască ceva neofiţi portocalii.
Tot întâmplător, scandalul gunoaielor italiene exportate în România s-a extins în mai multe oraşe din ţară. Pe la Constanţa lumea a ieşit cu mic, cu mare, în stradă. Nu de alta, dar avem şi noi gunoiale noastre, nu cred ca ar fi necesare unele mai toxice de la broscarii care, la ei acasă, nu ne scot din ţigani.
De ce sub Tâmpa?? Pentru că afacerile cu gunoaie sunt prospere. Prinţul asfaltului, Marcel Butuza, a preluat Comprestul, şi, chiar daca prin târg se zvoneşte că s-ar fi certat cu primarele, eu nu pun preţ pe aşa bârfe...
Mai mult, cică săptămânal vine la Înalta Poartă de pe Eroilor şi afaceristul de la Urban, Florescu, după ce a plecat spăşit, la Bucureşti, pentru că a fost scos din schemă (vă mai amintiţi povestea cu taxa de habitat ilegală, propusă de dl. primar George Scripcaru, care-i permitea Urbanului să taie şi să spânzure prin toată urbea...).
D'aia, scriu si io, daca aflaţi că se împute ceva prin zonă, daţi de veste fraţilor...

vineri, 27 mai 2011

Varză secuiască de Bruxelles

Ideea înfiinţării unei reprezentanţe a Ţinutului Secuiesc la Bruxelles este binevenită. La fel ca ideea amplasării unor porţi secuieşti la intrarea în zonă.
Nu trebuie să ne isterizăm pentru aceste lucruri. Nu de alta, dar când merg în Covasna nu am cerut niciodată tocană de vită şi găluşte, cu sos de roşii şi chimen. Nu de alta, dar probabil aş fi fost refuzat, că nu au aşa ceva. În schimb, dacă ceri un gulaş, primeşti o delicatesă de te lingi pe degete.
Pe de altă parte, nu ai cum să nu remarci gestul total provocator, al celui care, din erou al Revoluţiei, a ajuns să fie un inamic public al românilor. Pastorul Tokes Laszlo lucrează împotriva României, face tot ce îi stă în putinţă pentru a crea dihonie. CONTINUAREA AICI



.

luni, 23 mai 2011

Salvarea animalelor, între necesitate şi demagogie

O spun de la început. Ştiu că vor fi mulţi care mă vor înjura după ce vor citi aceste rânduri. Din ambele tabere. Autorităţi şi militanţi pentru protecţia animalelor.
Subiectul zilei este uciderea cailor sălbatici din pădurea Letea şi abatorizarea lor la o firmă din Braşov. Motivul? Stricăciunile pe care le fac animalele. Evident, mentalitatea de cârnăţar a autorităţilor locale a primat. În loc să vină cu un proiect de a crea o rezervaţie pentru caii sălbatici, unici în Europa, şi posibilitatea de a organiza safariuri pentru turişti, mai bine îi facem carne de lucru şi îi trimitem pe doi bani la italieni.
Un alt caz în care autorităţilor româneşti li se „rupe" de protecţia mediului este cel de la Năvodari, unde italienii vor să facă un depozit pentru deşeuri periculoase. De ce? Pentru că, în România, legislaţia este preş pentru afaceriştii veroşi. Cât ar fi costat o astfel de ţigănie în Italia? CONTINUAREA AICI

marți, 17 mai 2011

Votez pentru autonomia Ardealului!

M-am săturat de mitici. Nu de cei care, disperaţi de betoanele Capitalei, vin în Poiana Braşov după ce pierd jumătate de zi pe DN1. M-am săturat de politicienii care (îşi) împart banii românilor după bunul plac. Care pentru a-şi păstra ciolanul uită de votul (fie el şi uninominal) primit la momentul alegerilor şi de obligaţiile ce le revin în faţa proştilor.
De ce vreau autonomia Ardealului? Nu pentru că politicienii UDMR vor să-l fărâmiţeze prin noua împărţire regională şi să introducă pe şest, cu acordul tacit al Guvernului, limba maghiară ca limbă regională oficială. Vreau autonomie pentru ca banii din taxe şi impozite locale să se întoarcă în zonă, pe proiecte de anvergură, şi nu să fie tocaţi electoral, pe criterii exclusiv politice.
Ca să putem construi o autostradă pe Valea Prahovei şi până la Braşov. Ca să nu mai aşteptăm tot felul de montaje financiare pentru a construi un aeroport... CONTINUAREA AICI

miercuri, 11 mai 2011

Nothing Else Matters, la ţambal

Irving Stone, în romanul „Agonie şi extaz", creionează două secole pline de artă italiană, avându-l ca sursă de inspiraţie pe Michelangelo. Dacă m-ar plăti cineva să scriu, acum, un roman, subiectul ar fi Csibi Barna...
Cum să nu scoţi un roman despre Csibi Barna? Mai ales că, pentru acest Hopa Mitică extremist (nu am „plăcuţ bilingv" la îndemână pentru Hopa Mitică), cu sinapse virusate pe un soft neuronal antiromânesc, avem şi noi, românii, nişte iresponsabili în funcţii înalte, plătiţi cu bani grei. Continuarea AICI