Cât de cretini pot fi cei de la Primărie??

Sâmbătă, la intersecţia de la Patria, am fost la o puţă de furnică să îmi fac zob maşina. De ce? idioţii de la Primărie au permis să se dea cu ULEI!!! pe şosea, în intersecţii şi giratorii. Logica, dacă există, probabil ar fi să nu se mai vălurească asfaltul, când se pune frână în intersecţie. Dar nimeni nu a anunţat astfel de tâmpenii, nu tu presemnalizări... nimic!
Mai mult de pătimit în „capitala verde“ şi „orasul de vis“ (nu s-a precizat daca nu cumva era cosmar visul) a avut un bicilist, care a scăpat cu viaţă la giratoriul de la Spitalul Judeţean...

Giratoriul, ochiul dracului

O spun de la bun început că intersecţiile „mobilate“ cu sensuri giratorii sunt utile. În Belgia, în plin câmp, unde era vizibilitate cât vedeai cu ochii, dacă două drumuri se intersectau perpendicular, era un mic giratoriu, pentru a-i obliga pe şoferi să încetinească viteza. Măsură dictată autorităţilor de raţiunea de evita accidente.

La noi, visează unul noaptea urât, iar a doua zi se apucă să pună în practică coşmarul. La Braşov, că aici mă doare cel mai tare, primarul fostul vice s-a apucat acum vreo 6 ani să facă ordine în circulaţia rutieră. După cum urmează:
1. Mai întâi, au apărut beculeţe galbene, care se aprindeau intermitent, pentru cei care făceau dreapta.
2. Au început săp apară bretelele la dreapta. Şi dă-i şi sapă, mută borduri de pe stânga pe dreapta, asfaltează. Lumea l-a apreciat: „uite, dom'le, ca a inteles cineva cum se fluidizeaza traficul“
3. am trecut la giratorii si am desfiintat semafoarele. P.S. - ultimul in constructie, după cum arată lucrurile, este la Spitalul Judetean

Urmează pasul 4. Remontarea semafoarelor in sensurile giratorii, pentru ca traficul este imposibil in interesectziile mari. Nu e o premoniţie. Aşa se întâmplă şi se procedează în oraşele unde lucrările de investiţii se fac după ce specialiştii îşi spun cuvântul. În Ploieşti, în Bucureşti, studiile de sistematizare au demonstrat necesitatea acestui lucru încă de acum mulţi ani, pentru că acolo nu se merge pe principiul rezolvăm problema de azi, iar după noi, potopul.
Sau poate sunt alte interese, (inca) nu cunosc, trebuie extins contractul cu firmele de casă ale primăriei care se ocupa de iluminatul public si semaforizare, de asfalare, cele care au „concesionat“ aceste activitati.

Apropos! CONCESIÚNE, concesiuni, s.f. Convenție prin care o persoană (fizică sau juridică) dobândește dreptul de a exploata anumite servicii publice sau anumite bunuri ale statului, în schimbul unor beneficii care revin acestuia din urmă...

Dacă stam putin sa ne gandim, firmele de casa nu au concesionat serviciile publice, ci executa lucrari la comanda primariei, pe care tot primaria le plateste.
Ma gandesc ca, in alte tari civilizate, unde legea nu este facultativă, concesionarea unei bucati de autostrada, de exemplu, se face de catre o firma privata sau intr-un parteneriat public privat, care exploateaza autostrada, incaseaza taxa, se ocupa de reparatii, marcaje rutiere, de curatenie, de toaletele publice din parcari etc., iar din profitul realizat, o mică parte este plătita către proprietarul autostrazii (statul sau o companie de stat). La noi, Vectra incasează tot profitul din asfaltari, de exemplu, profit care este impărtit cum vrea si trebuie de către patron. Prietenii stiu de ce...

Afaceri publice anapoda

Anul trecut, cu festivismul electoral de rigoare, s-a inaugurat ştrandul din Noua, un partneriat public-privat. Reyultatul chiar a fost OK. Paradoxal, a şi funcţionat câteva săptămâni. Acum, când este caniculă, fostul ştrand muncitoresc al stegarilor din Noua, rebranduit capitalist, stă în paragină.
Pierd braşovenii, pierde Primăria - care a dat terenul gratuit şi ar trebui să primească cotă parte din (ne)încasări 10%. Primarul, la ultima conferinta de presă, a bâiguit ceva că nu sunt luate ceva avize. Având în vedere că este vorba de o chestiune de interes public, sunt necesare câteva întrebări de bun simţ, la care cei în cauză ar trebui să vină cu răspunsuri:
1. Cum a funcţionat anul trecut ştrandul, fără avize?
2. De ce autorităţile locale îşi permit ca o afacere în care sunt partenere să fie lăsată de izbelişte?
3. Există vreun interes să nu funcţioneze cel mai mare şi mai popular ştrand din Braşov, în timp ce afacerile private similare înfloresc?
4. Curtea de Conturi Braşov s-a obosit să afle care sunt sumele nerealizate la bugetul local din cauza unei afaceri care se dovedeşte păguboasă pentru comunitate?
5. Câţi bani pierde Primăria prin neutilizarea terenului respectiv?