Miercurea Ciuc: Presiuni pentru schimbarea denumirii străzii Mihai Eminescu, în Attila

Procedurile privind schimbarea denumirii străzii Mihai Eminescu din municipiul Miercurea Ciuc, continuă în preajma zilei de 15 ianuarie, ziua de naştere a poetului. Opiniile liderilor comunităţii maghiare despre această iniţiativă sunt împărţite.
Garda Maghiara vrea sa schimbe denumirea unei strazi din Miercurea Ciuc. 1.900 de locuitori au semnat un demers initiat de trei tineri din oras, prin care strada Mihai Eminescu ar putea fi rebotezata strada Attila.
In proiectul de hotarare depus la Consiliul Local se sustine ca Mihai Eminescu a fost ''hungarofob'' si „xenofob" si nu a avut nicio legatura cu municipiul Miercurea Ciuc. Initiatorii doresc ca numele poetui national sa fie inlocuit in denumirea strazii cu cel al lui Attila, „ultimul si cel mai puternic rege al hunilor". Nume pe care il poarta, intamplator, si viceprimarul din Miercurea Ciuc, Antal Attila.
Ce spun autoritatile din Harghita, dar şi cum secuii din COvasna il respecta pe Eminescu, AICI

Jurnalistul Mihai Eminescu, mai contemporan ca niciodată

Un articol scris de Mihai Eminescu

(in presa anilor 1870-1889)

"De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceste sus si economiceste jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice.

Dacă în timpul când ni se promitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâmple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos.

Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40%; că cei ce combat funcţionarismul vor spori numărul posturilor cu sutele; că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme încât aceste mii de oameni să voteze conform comandei din Bucuresti; că se vor da 17 milioane pe drumul de fier Cernavodă-Chiustenge (Constanţa n.r.), care nu face nici cinci, si că patru milioane din preţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor; că se va constata cum că o seamă de judecători si de administratori în România sunt tovarăsi de câstig ca bandiţii de codru. Daca cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul si totusi nu numai acestea, ci multe altele s-au întâmplat si se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar.

Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă si fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva.

Mita e-n stare să pătrunză orisiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele si averea unei generaţii. Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-si petrece viaţa la puscărie.

Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentinţe judecătoresti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheseftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă.
Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune.

Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însusi cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţis a-l reabilita, alegându-l în Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor si trec, totusi, drept reprezentanţi ai voinţei legale si sincere a ţării. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia si Camorra, care miroase de departe a puscărie."

Mihai Eminescu, hungarofob şi xenofob!?

Trei tineri, din Miercurea Ciuc, dintre care unul este membru al organizaţiei Noua Gardă Maghiară, doresc să schimbe denumirea străzii Mihai Eminescu din municipiu în strada Attila, depunând un proiect de hotărâre la Consiliul Local.

niţiatorii sunt Csibi Barna, Szocs Tibor şi Csiszer Lorand, care susţin că marele poet Mihai Eminescu ar fi fost hungarofob şi xenofob, neavând nicio legătură cu municipiul Miercurea Ciuc. Ei au strâns aproximativ 1900 de semnături de la cetăţenii oraşului şi au depus, în aceste zile, toate documentele la registratura Primăriei Miercurea Ciuc. În expunerea de motive care însoţeşte proiectul de hotărâre se arată că Mihai Eminescu, în două articole publicate în ziarul Federaţiunea, de la Budapesta, în 1870, ar fi jignit în mod profund, atât naţiunea, limba şi cultura maghiară cât şi legislaţia, ştiinţa şi politica economică a poporului maghiar. Cei trei doresc ca numele marelui poet să dispară din denumirea străzii iar el să fie înlocuit cu cel a lui Attila, “ultimul şi cel mai puternic rege al hunilor”. Viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Antal Attila, a precizat că primarul oraşului, Raduly Robert Kalman, a dat dispoziţie ca fiecare locuitor de pe strada Mihai Eminescu să fie consultat dacă este sau nu de acord cu schimbarea denumirii. Întrebat dacă va vota acest proiect de hotărâre, care ar urma să intre în dezbaterea Consiliului Local Miercurea Ciuc spre sfîrşitul anului, viceprimarul a declarat că se află într-o mare dificultate întrucât poartă numele de Attila şi probabil se va abţine de la vot.

Aceasta ar fi stirea in sine. Sincer, pun pariu că demersul lor va fi un succes, iar reprezentanţii autorităţilor româneşti, avide să rămână la putere, nu sunt în stare să ia atitudine împotriva acţiunilor extremiştilor maghiari.