Anticorupţia, făcută terci pentru găini

Un român care a imigrat în Marea Britanie a fost repatriat după ce a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru că a furat zece găini.

Este vorba de Cristian Şandru, din Paşcani, un tânăr care acum are vreo 30 de ani şi care a fost extrădat de autorităţile britanice pe baza unui mandat internaţional de arestare după ce, în 2004, a fost pedepsit în România pentru furtul a zece găini.

Doi argeşeni şi un oltean au fost condamnaţi la patru ani de puşcărie după ce au fost judecaţi pentru că au furat alimente. În noaptea de 16 spre 17 septembrie 2006, Virgil Nicolae Marinescu (26 de ani), Petre Alin Marinescu (21 de ani), ambii din Câmpulung, şi Vali Nastasia (22 de ani), din Scorniceşti, au fost prinşi în flagrant după ce au furat alimente în valoare de 600 de lei din incinta unui magazin.

Acestea sunt două cazuri, nu nepărat cele mai relevante, în care braţul lung şi orb al legii şi-a făcut datoria. Nu sunt în măsură să spun dacă pedepsele respective sunt prea blânde sau prea aspre. În antiteză, însă, vin cu un alt caz. Mult prea recent şi rezolvat, parcă, mult prea în bătaie de joc la adresa prostimii.

În urmă cu vreo zece ani, prin Piaţa Sfatului din Braşov umbla un om cu mintea rătăcită şi care se mira: „Io, dacă fur o pâine, sunt un hoţ şi fac închisoare, dacă fur o uzină, sunt corupt şi scap de pârnaie". Actualizată chestiunea, şi aici citez din adevarul.ro, „Parchetul General a decis neînceperea urmăririi penale în cazul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi secretarul instituţiei, Sever Voinescu, în dosarul în care cei doi au fost cercetaţi pentru o posibilă fraudare a votului la Legea pensiilor din 15 octombrie 2010“.

Cu alte cuvinte, un individ face ani de închisoare pentru că a furat câteva exemplare de galinacee, iar o Lege furată pe şest, prin care nu a fost păgubit un ţăran amârât, ci zeci de mii de români, nu este infracţiune. Păi de ce nu ni se spune dom'le, pe faţă, cum stă treaba. Mai mult, să li se dea şi o diplomă, acolo, o decoraţiune, de la dom' Băsescu, pentru merite deosebite. Şi să fie scutiţi de la plata taxelor şi impozitelor locale şi la plata biletelor pe toate RAT-urile din ţară. Şi la parcări, şi la şalupe, şi la, şi la...

Coincidenţă au ba, nu ştiu cum se face că mai toţi cetăţenii ăştia care ajung la putere, numiţi în diverse posturi de conducere, ajung să aibă probleme cu tiroida. Sunt guşaţi şi îmbuibaţi. Fură voturi pe faţă sau votează la două mâini legi prin care nenorocesc o ţară, taie panglici şi flutură chiloţei le evenimente publice, sau, mai ceva ca pe vremea lui Caragiale, pentru că au luat coroniţă, domnii Goe de viţă nouă primesc cadou o plimbare cu elicopterul SRI.

Tribunalul Cluj: Casa de Asigurari de Sanatate nu ii poate executa silit pe cei care nu-si platesc contributia, in lipsa unui contract

Zeci de avocati clujeni au inceput demersurile in instante pentru a obtine anularea actiunilor de executare silita, incepute impotriva lor de Casa de Asigurari de Sanatate Cluj, pentru neplata asigurarilor de sanatate.
Potrivit luju.ro, unul dintre acestia, avocatul Victor Rusa a obtinut, anul trecut, printr-o decizie definitiva a Tribunalului Cluj, anularea executarii silite a conturilor si bunurilor sale imobile. Casa de Asigurari de Sanatate Cluj i-a imputat avocatului o datorie de aproape 30.000 de lei numai pentru asigurarea de sanatate si circa 15.000 de lei penalitati de intarziere, pentru perioada 2002-2008. Victor Rusa nu a fost anuntat in niciun fel despre datoria pe care o avea la Casa de Asigurari de Sanatate, iar in momentul in care a primit instiintarea de executare silita de la CAS Cluj, a aflat ca datoria sa a fost calculata in baza declaratiilor de venit pe care acesta le-a depus, conform legii, la Administratia Finantelor Publice Cluj. Avocatul s-a adresat Judecatoriei Cluj- Napoca, cu o contestatie la executare, care i-a fost insa respinsa. Rusa a declarat recurs, care i-a fost admis de magistratii Tribunalului Cluj, prin decizie definitiva si executorie dispunandu-se anularea titlului executoriu emis de CAS Cluj. Pentru a lua aceasta decizie, instanta a retinut doua lucruri esentiale: ca intre avocat si CAS Cluj nu a existat niciun contract prin care primul se obliga sa plateasca vreo asigurare si, prin urmare, nu a existat un titlu de creanta care sa devina titlu executor. Mai mult, instanta a decretat, definitiv ca in Legea 95/2006, privind reforma in domeniul sanatatii, nu este prevazut ca urmarirea silita ar putea fi executata fara existenta unui titlu de creanta. Zeci de avocati clujeni care au urmat aceeasi metoda, au avut castig de cauza in instante. Precedentul poate fi aplicat tuturor categoriilor profesionale.

CAS Cluj a incercat sa execute o datorie inexistenta si cu penalitati de 50%

Prin sentinta civila numarul 14157/14.02.2008, pronuntata in dosarul cu numarul 15648/211/2008, de Judecatoria Cluj-Napoca, s-a respins contestatia la executare formulata de avocatul Victor Rusa, impotriva Casei de Asigurari de Sanatate, care a incercat sa il execute silit pe motiv ca nu si-a platit contributia de sanatate – desi omul nu avea contract incheiat de asigurare de sanatate. Avocatul Rusa a atacat cu recurs sentinta judecatoriei, solicitand Tribunalului Cluj admiterea contestatiei la executare. Avocatul a sustinut ca, potrivit legii, are dreptul de a isi alege casa la care vrea sa fie asigurat, prin urmare, o alta casa de asigurari de sanatate, cu care nu a incheiat un contract, nu poate pretinde valorificarea unei presupuse creante. Mai mult, Rusa a invocat faptul ca, pentru a i se calcula datoria, Casa de Asigurari de Sanatate Cluj a luat pur si simplu, din baza de date a Administratiei Finantelor Publice Cluj, declaratiile sale de venit, fara a tine cont de faptul ca nu toate veniturile declarate au provenit din activitati constante si repetitive. In plus, reclamantul a aratat ca modul in care s-au calculat penalitatile, astfel incat au ajuns la 50% din suma care ar fi trebuit platita, de drept, in cazul existentei calitatii sale de asigurat, este nejustificat si represiv. Avocatul a mai invocat faptul ca, in conformitate cu prevederile legale, s-a asigurat la Casa de Asigurari de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin urmare, nu avea cum sa ajunga dator la Casa de Asigurari de Sanatate a Judetului Cluj.

Tribunalul Cluj: “Intre contestator si intimata nu exista incheiat un contract de asigurare.” Legea nu prevede ca urmarirea silita poate fi executata fara un titlu de creanta

Un complet al Tribunalului Cluj, format din judecatorii Emil Belean, Cristi Danilet si Radu Rares Dusa, a admis recursul prin decizia numarul 1411/R/2009, in dosarul 2375/117/2009 si a dispus anularea titlului executoriu emis in cauza. In motivarea deciziei definitive si executorie, instanta a aratat urmatoarele: “Casa de Asigurari de Sanatate a Judetului Cluj a emis titlul executor numarul 1 din 15.10.2008, obligand debitorul Rusa Victor la plata sumei de 29. 404 lei contributie la fondul national de asigurari de sanatate si 16.576 lei dobanzi de intarziere si 149 lei majorari de intarziere. S-a specificat in instiintarea de plata emisa ca debitele au fost stabilite conform declaratiei privind obligatiile de constituire si plata a fondului national de asigurari de sanatate. Din actele dosarului rezulta insa ca intre contestator si intimata nu a existat incheiat un contract de asigurare si ca acesta nu a incheiat un contract nici cu o alta casa de asigurari. De asemenea, rezulta ca nu s-a depus declaratia prevazuta de (…) astfel incat Casa de Asigurari de Sanatate a stabilit debitele potrivit titlului executor ca urmare a evidentelor Administratiei Finantelor Publice a Municipiului Cluj-Napoca”.

Instanta a aratat de asemenea ca Legea 59/2006, privind reforma in domeniul sanatatii nu prevede ca urmarirea silita sa poata fi executata daca nu exista un titlu de creanta. Cu alte cuvinte, daca nu exista contract de asigurare, nu exista nici creanta si, pe cale de consecinta, institutia de asigurare nu are cum sa pretinda executarea unui cetatean pentru o asa-zisa datorie. “Este real ca in cazul neachitarii sumelor FNUASS si a majorarilor de intarziere, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin casele judetene, procedeaza la masuri de executare silita (…). Totusi, masurile de executare silita se fac in baza unui titlu de creanta care devine executor (…). Chiar daca contestatorul era obligat sa isi asigure sanatatea potrivit articolului 259 alineatul 4 din Legea 59/2006, (n.n.-privind reforma in domeniul sanatatii), in prevederile acestei legi nu se specifica faptul ca urmarirea silita ar putea fi executata fara existenta unui titlu de creanta.”

Lumea Justitiei: Reducerea unilaterala a salariului brut cu 25% incalca prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului

In intreaga tara, numerosi judecatori si procurori au introdus la instantele de judecata actiuni civile in care cer sa li se restituie cei 25% taiati de Guvern anul acesta, pe motiv ca masura este una profund ilegala. Deja magistratii Sectiei Civile de la Tribunalul Valcea au dat, in urma cu aproape o luna, o decizie revolutionara, prin care au declarat ca taierea cu 25% a salariilor bugetarilor incalca Conventia Europeana a Drepturilor Omului in ceea ce priveste dreptul de proprietate. Sentinta nu este singulara, existand destule altele similare. E drept, sentinta nu a fost data intr-un proces in care reclamantii sunt magistrati, ci pentru alte categorii profesionale. Insa ea va deveni un precedent pentru toti salariatii carora li s-a umblat la lefuri. Magistratii au ajuns la concluzia ca “reducerea salariului reclamantilor cu 25% (…) si lipsirea acestora de dreptul de a mai primi vreodata sumele de bani aferente acestui procent reprezinta, indiscutabil, o ingerinta ce a avut ca efect privarea reclamantilor de bunul lor”. Decizia Tribunalului Valcea este definitiva si executorie. Aceasta decizie a magistratilor de la Valcea anunta un val de astfel de solicitari in instanta, si se asteapta ca numarul celor care isi vor cauta dreptatea sa creasca semnificativ in urmatoarele saptamani, cu efectul supraaglomerarii rolului instantelor. Vom asista in lunile urmatoare la un val similar de actiuni dupa modelul celoui din anii trecuti cant Puterea a taiat magistratilor anumite sporuri.





Reducerea unilaterala a salariului brut cu 25% incalca prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului

Magistratii Tribunalului Valcea au admis sesizarea angajatilor dintr-o primarie a unei comune valcene, care au reclamat ca li s-a redus in mod unilateral salariul, contrar prevederilor contractului de munca pe care il aveau semnat, prin interventia nelegala a unui tert, in acest caz, statul roman. Pentru a demonstra reducerea salariilor, reclamantii au depus in instanta contractele de munca, cartile de munca, precum si fluturasii de salarii de dupa taierea cu 25% a salariilor. De asemenea, acestia au solicitat judecatorilor de la Tribunalul Valcea sa dispuna obligarea paratei, adica a primariei respective, la plata diferentei dintre salariile cuvenite conform contractului individual de munca si salariile platite efectiv, sa plateasca retroactiv plata salariilor de dinainte de taiere. Instanta a admis solicitarea reclamantilor, apreciind ca: “reducerea unilaterala a salariului brut cu 25%, in temeiul dispozitiilor art.1 din Legea nr.118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, incalca prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si pe cele ale art.1 alin.1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr.30/18 mai 1994, care privesc protectia proprietatii“. Mai mult, instanta a sustinut ca, daca legile interne se contrazic cu cele internationale, in speta Conventia Europeana a Drepturilor Omului, atunci magistratii sunt obligati sa aplice legislatia internationala, cu exceptia cazului in care Constitutia Romaniei sau legislatia interna este mai favorabila. “Asadar, daca instantele de judecata constata ca legile interne incalca pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte, continand dispozitii mai putin favorabile decat acestea din urma, sunt obligate sa ignore aceste prevederi si sa faca aplicarea celor din reglementarea internationala mai favorabila. (…) Dimpotriva, instantele judecatoresti sunt obligate, in temeiul prevederilor art.20 din Constitutia Romaniei si a obligatiilor pe care Romania si le-a asumat in urma ratificarii acestor pacte, conventii si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, sa ignore legile interne si interpretarile Curtii Constitutionale a Romaniei care contravin reglementarilor internationale si interpretarilor date acestora de organele abilitate”.

Decizia Curtii Constitutionale, prin care s-a declarat constitutionala taierea salariului, nu confirma legalitatea masurii

Judecatorii Tribunalului Valcea au spus clar ceea ce nu multe instante au avut pana acum curajul sa spuna: faptul ca pronuntarea Curtii Constitutionale in sensul constitutionalitatii unei legi nu inseamna ca actul normativ nu poate fi declarat nelegal sau ca acesta nu incalca drepturi prevazute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Ba mai mult, instanta a precizat limpede ca, daca CCR decide respingerea unor exceptii, acestea pot fi reinvocate si pot primi o alta solutie. Trebuie mentionat ca judecatorii Curtii Constitutionale au decis ca legea 118/2010, prin care s-a decis taierea cu 25% a tuturor salariilor bugetarilor din Romania este constitutionala, atata timp cat taierea este o masura care se ia pe o durata determinata de timp. “(...) Constatarea Curtii Constitutionale a Romaniei, in cuprinsul deciziilor nr.872/25 iunie 2010 si nr.874/25 iunie 2010, ca Legea nr.118/2010 nu incalca dispozitiile Constitutiei Romaniei, nu impiedica instantele de judecata sa dea prioritate pactelor si tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte. In cazul respingerii obiectiilor sau exceptiilor de neconstitutionalitate este posibila formularea unor noi exceptii, iar Curtea Constitutionala poate proceda, pe baza unor noi argumente sau ca urmare a revenirii la practica anterioara, la admiterea acestora, chiar daca anterior s-a pronuntat in sensul constitutionalitatii”.

Taierea salariilor cu 25%, fara o despagubire, reprezinta o grava atingere adusa dreptului de proprietate

Instanta a apreciat, de asemenea, ca salariul reprezinta un “bun”, iar “reducerea salariului reclamantilor cu 25% pe o perioada de 6 luni si lipsirea acestora de dreptul de a mai primi vreodata sumele de bani aferente acestui procent reprezinta, indiscutabil, o ingerinta ce a avut ca efect privarea reclamantilor de bunul lor (..)”. Judecatorii au sustinut insa ca ingerinta poate sa existe, cu conditia ca aceasta sa fie proportionala cu scopul legitim urmarit, adica daca exista un “just echilibru” intre interesul general si apararea drepturilor fundamentale ale omului. “Justul echilibru” nu poate fi luat in discutie decat daca, in cazul unei masuri restrictive, exista si o masura de compensare.“ (…) Dupa cum s-a pronuntat deja Curtea, daca o reforma radicala a sistemului politic si economic al unei tari sau situatia sa financiara poate justifica, in principiu, limitari draconice ale despagubirilor, atare circumstante nu pot fi formulate in detrimentul (…) principiului legalitatii si cel al autoritatii si efectivitatii puterii judecatoresti“. Judecatorii au mentionat ca niciodata, nici macar in cazuri exceptionale, nu se poate justifica atingerea adusa unui drept fara sa existe si o compensare. “Privarea de proprietate impune, asadar, statului obligatia de a despagubi pe proprietar, pentru ca, fara plata unei sume rezonabile, raportate la valoarea bunului, ea constituie o atingere excesiva a dreptului la respectarea bunurilor sale (…). Legea nr.118/2010 nu ofera reclamantilor posibilitatea de a obtine despagubiri pentru privarea de proprietate in cauza. Lipsa totala a despagubirilor nu se poate justifica, avandu-se in vedere circumstantele spetei, cu atat mai mult cu cat nicio circumstanta exceptionala nu a fost invocata de Guvern pentru a o justifica. (…) Lipsa totala a despagubirilor le-a impus reclamantilor o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul lor de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1. Reducerea salariilor bugetarilor cu 25% si imposibilitatea acestora de a-si mai recupera vreodata sumele de bani aferente acestui procent au dus la ruperea, in defavoarea salariatilor, a justului echilibru ce trebuie pastrat intre protectia proprietatii si cerintele interesului general. Procedandu-se in acest fel, s-a adus atingere chiar substantei dreptului de proprietate al reclamantilor (...)”.

Calaul Justitiei

Despre morti, numai de bine. Asa spune o vorba la romani. Despre Monica Macovei, pe care romanii ar trebui sa o conserve „cadavru politic”, nu se poate vorbi de bine. Executiile politice comandate de Traian Basescu si-au gasit un bun calau in Macovei. Din pacate, aceasta sinistra figura publica este calaul Justitiei impotiva coruptiei.
A distrus un sistem intern de informatii care viza eliminarea coruptiei din randul magistratilor. A „reformat” PNA in DNA, adica si-a instalat uneltele in functii inalte ca sa fabrice dosare politice. Nu in ultimul rand, a bulversat actul de justitie, si ceea ce este mai grav, a ingradit derptul la aparare. Nu o spun eu, ci Curtea Constitutionala, care a decis ieri ca modificarile facute, in 2006, la Codul de Procedura Penala, ingradesc flagrant dreptul la aparare!
Prostiile de acum un an se vor repercuta acolo unde nu te astepti. Vajnica luptatoare impotriva coruptiei – dupa cum cred cativa oficiali europeni imbroboditi de Macovei – practic poate fi acuzata ca este prinicipala vinovata de eradicarea acestui flagel din Romania. Nu-i vorba, ca nici cat a functionat ca sinistra a Justitiei, Macovei nu se poate lauda ca a dat gata vreun corupt.
Interesele mici, ale unor grupari ce tin de Cotroceni, cu Monica Macovei pe post de avangarda, au determinat ca aparatorilor sa li se ingradeasca dreptul de a participa la audierile martorilor, ale celorlalti invinuiti sau inculpati din dosarul clientilor lor si chiar la perchezitiile efectuate in cauza. O asemenea enormitate nu putea sa scape nesanctionata la CEDO, care a condamnat statul roman.
Iar lovitura de teatru stiti care este? Dosarele cu nume grele vor fi returnate la parchete. Cum ar fi cele in care sunt implicati Dinu Patriciu, Ovidiu Tender, Verestoy Attila, Zsolt Nagy, Codrut Seres etc. Si nu vi se pare ciudat ca, coincidenta, bat-o vina, aceste nume sunt cele rostite ieri de Traian Basescu in alocutiunea electorala de la Cotroceni?
Nu cumva acestea sunt tocmai persoanele pe care Basescu tot incearca sa le execute public, dupa ce Macovei a esuat in demersul sau prin asa-zisa reformare a Justitiei??...