joi, 11 noiembrie 2010

Lumea Justitiei: Reducerea unilaterala a salariului brut cu 25% incalca prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului

In intreaga tara, numerosi judecatori si procurori au introdus la instantele de judecata actiuni civile in care cer sa li se restituie cei 25% taiati de Guvern anul acesta, pe motiv ca masura este una profund ilegala. Deja magistratii Sectiei Civile de la Tribunalul Valcea au dat, in urma cu aproape o luna, o decizie revolutionara, prin care au declarat ca taierea cu 25% a salariilor bugetarilor incalca Conventia Europeana a Drepturilor Omului in ceea ce priveste dreptul de proprietate. Sentinta nu este singulara, existand destule altele similare. E drept, sentinta nu a fost data intr-un proces in care reclamantii sunt magistrati, ci pentru alte categorii profesionale. Insa ea va deveni un precedent pentru toti salariatii carora li s-a umblat la lefuri. Magistratii au ajuns la concluzia ca “reducerea salariului reclamantilor cu 25% (…) si lipsirea acestora de dreptul de a mai primi vreodata sumele de bani aferente acestui procent reprezinta, indiscutabil, o ingerinta ce a avut ca efect privarea reclamantilor de bunul lor”. Decizia Tribunalului Valcea este definitiva si executorie. Aceasta decizie a magistratilor de la Valcea anunta un val de astfel de solicitari in instanta, si se asteapta ca numarul celor care isi vor cauta dreptatea sa creasca semnificativ in urmatoarele saptamani, cu efectul supraaglomerarii rolului instantelor. Vom asista in lunile urmatoare la un val similar de actiuni dupa modelul celoui din anii trecuti cant Puterea a taiat magistratilor anumite sporuri.





Reducerea unilaterala a salariului brut cu 25% incalca prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului

Magistratii Tribunalului Valcea au admis sesizarea angajatilor dintr-o primarie a unei comune valcene, care au reclamat ca li s-a redus in mod unilateral salariul, contrar prevederilor contractului de munca pe care il aveau semnat, prin interventia nelegala a unui tert, in acest caz, statul roman. Pentru a demonstra reducerea salariilor, reclamantii au depus in instanta contractele de munca, cartile de munca, precum si fluturasii de salarii de dupa taierea cu 25% a salariilor. De asemenea, acestia au solicitat judecatorilor de la Tribunalul Valcea sa dispuna obligarea paratei, adica a primariei respective, la plata diferentei dintre salariile cuvenite conform contractului individual de munca si salariile platite efectiv, sa plateasca retroactiv plata salariilor de dinainte de taiere. Instanta a admis solicitarea reclamantilor, apreciind ca: “reducerea unilaterala a salariului brut cu 25%, in temeiul dispozitiilor art.1 din Legea nr.118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, incalca prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si pe cele ale art.1 alin.1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr.30/18 mai 1994, care privesc protectia proprietatii“. Mai mult, instanta a sustinut ca, daca legile interne se contrazic cu cele internationale, in speta Conventia Europeana a Drepturilor Omului, atunci magistratii sunt obligati sa aplice legislatia internationala, cu exceptia cazului in care Constitutia Romaniei sau legislatia interna este mai favorabila. “Asadar, daca instantele de judecata constata ca legile interne incalca pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte, continand dispozitii mai putin favorabile decat acestea din urma, sunt obligate sa ignore aceste prevederi si sa faca aplicarea celor din reglementarea internationala mai favorabila. (…) Dimpotriva, instantele judecatoresti sunt obligate, in temeiul prevederilor art.20 din Constitutia Romaniei si a obligatiilor pe care Romania si le-a asumat in urma ratificarii acestor pacte, conventii si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, sa ignore legile interne si interpretarile Curtii Constitutionale a Romaniei care contravin reglementarilor internationale si interpretarilor date acestora de organele abilitate”.

Decizia Curtii Constitutionale, prin care s-a declarat constitutionala taierea salariului, nu confirma legalitatea masurii

Judecatorii Tribunalului Valcea au spus clar ceea ce nu multe instante au avut pana acum curajul sa spuna: faptul ca pronuntarea Curtii Constitutionale in sensul constitutionalitatii unei legi nu inseamna ca actul normativ nu poate fi declarat nelegal sau ca acesta nu incalca drepturi prevazute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Ba mai mult, instanta a precizat limpede ca, daca CCR decide respingerea unor exceptii, acestea pot fi reinvocate si pot primi o alta solutie. Trebuie mentionat ca judecatorii Curtii Constitutionale au decis ca legea 118/2010, prin care s-a decis taierea cu 25% a tuturor salariilor bugetarilor din Romania este constitutionala, atata timp cat taierea este o masura care se ia pe o durata determinata de timp. “(...) Constatarea Curtii Constitutionale a Romaniei, in cuprinsul deciziilor nr.872/25 iunie 2010 si nr.874/25 iunie 2010, ca Legea nr.118/2010 nu incalca dispozitiile Constitutiei Romaniei, nu impiedica instantele de judecata sa dea prioritate pactelor si tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte. In cazul respingerii obiectiilor sau exceptiilor de neconstitutionalitate este posibila formularea unor noi exceptii, iar Curtea Constitutionala poate proceda, pe baza unor noi argumente sau ca urmare a revenirii la practica anterioara, la admiterea acestora, chiar daca anterior s-a pronuntat in sensul constitutionalitatii”.

Taierea salariilor cu 25%, fara o despagubire, reprezinta o grava atingere adusa dreptului de proprietate

Instanta a apreciat, de asemenea, ca salariul reprezinta un “bun”, iar “reducerea salariului reclamantilor cu 25% pe o perioada de 6 luni si lipsirea acestora de dreptul de a mai primi vreodata sumele de bani aferente acestui procent reprezinta, indiscutabil, o ingerinta ce a avut ca efect privarea reclamantilor de bunul lor (..)”. Judecatorii au sustinut insa ca ingerinta poate sa existe, cu conditia ca aceasta sa fie proportionala cu scopul legitim urmarit, adica daca exista un “just echilibru” intre interesul general si apararea drepturilor fundamentale ale omului. “Justul echilibru” nu poate fi luat in discutie decat daca, in cazul unei masuri restrictive, exista si o masura de compensare.“ (…) Dupa cum s-a pronuntat deja Curtea, daca o reforma radicala a sistemului politic si economic al unei tari sau situatia sa financiara poate justifica, in principiu, limitari draconice ale despagubirilor, atare circumstante nu pot fi formulate in detrimentul (…) principiului legalitatii si cel al autoritatii si efectivitatii puterii judecatoresti“. Judecatorii au mentionat ca niciodata, nici macar in cazuri exceptionale, nu se poate justifica atingerea adusa unui drept fara sa existe si o compensare. “Privarea de proprietate impune, asadar, statului obligatia de a despagubi pe proprietar, pentru ca, fara plata unei sume rezonabile, raportate la valoarea bunului, ea constituie o atingere excesiva a dreptului la respectarea bunurilor sale (…). Legea nr.118/2010 nu ofera reclamantilor posibilitatea de a obtine despagubiri pentru privarea de proprietate in cauza. Lipsa totala a despagubirilor nu se poate justifica, avandu-se in vedere circumstantele spetei, cu atat mai mult cu cat nicio circumstanta exceptionala nu a fost invocata de Guvern pentru a o justifica. (…) Lipsa totala a despagubirilor le-a impus reclamantilor o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul lor de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1. Reducerea salariilor bugetarilor cu 25% si imposibilitatea acestora de a-si mai recupera vreodata sumele de bani aferente acestui procent au dus la ruperea, in defavoarea salariatilor, a justului echilibru ce trebuie pastrat intre protectia proprietatii si cerintele interesului general. Procedandu-se in acest fel, s-a adus atingere chiar substantei dreptului de proprietate al reclamantilor (...)”.

Niciun comentariu: