sâmbătă, 30 octombrie 2010

De ce MISA şi nu MI Se

Oficial, organizatorii, care neagă orice legătură cu MISA, susţin că vor să compenseze „ impactul malefic al Halloween-ului şi promovam organizarea în aceeaşi perioadă a Săptămânii Îngerilor, manifestare spirituală care se derulează simultan în mai multe oraşe din ţară şi din străinătate. Prin această iniţiativă unică la nivel planetar, mii de oameni apelează la unison graţia şi susţinerea lumii îngerilor. Astfel că fiecare dintre noi avem de ales: teroarea demonilor sau binecuvântarea paradisului. Ambele ne sunt la îndemână, alegerea e a noastră!“.

Invitaţia la eveniment, la Braşov, este făcută online pe http://angelinspir.ro/saptamana-ingerilor/saptamana-ingerilor-la-brasov.html. Site-ul este inregistrat pe numele Bogdan Penescu, membru MISA (e trecut in lista ONG-urilor) si instructor MISA in Bucuresti, care a preluat anul 1 de curs. A tinut alaturi de presedintele MISA, Gabriela Ambarus, conferinta de deschidere a cursurilor MISA de anul acesta: CITEŞTE AICI.
In legatura cu nivelul spectacolelor din cadrul Saptamanii Ingerilor de anul trecut de la Brasov se poate edifica oricine vizioneaza clipul publicitar postat pe youtube anul trecut.
Casa de Cultura a Studentilor Braşov promoveaza aceste ineptii. Mai multe AICI

joi, 28 octombrie 2010

Zece negri de partid....


Să fie întâmplătoare unele asemănări??

miercuri, 27 octombrie 2010

Părinţii? Nişte cruci, încă vii…

M-a căutat un amic, fost slujbaş pe la Consiliul Judeţean, pensionar de vreo cinci ani. Nu se vaită că o duce greu, dar m-a luat la rost. Că nu-mi fac treba. Adică cum? - i-am replicat. Păi tu nu ieşi pe stradă? Nu vezi ce se întâmplă? De ce nu scrii??

L-am lăsat să se descarce. Mă înnebuneşte de fiecare dată când ne vedem cu citate celebre. De data aceasta era trist. Lipsit de vlagă, de chef de viaţă. Mă ceartă că nu vreau să văd lumea aşa cum este, că nu mai ies din birou. Că am ajuns la fel ca politicienii.

M-a întrebat când mi-am văzut părinţii ultima oară. Am plecat ochii în jos. A cam trecut ceva vreme. Încleştează pumnii şi îmi recită din ceea ce aveam să descopăr mai târziu că era vorba de Adrian Păunescu. Citeşte continuarea AICI

duminică, 24 octombrie 2010

S-a dus dracu’ şi onoarea Armatei

Premierului Emil Boc a primit de la ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, cea mai înaltă distincţie Armata Română o poate da, "Onoarea Armatei României". Distincţia i-a fost înmânată premierului în cadrul festivităţii pentru sărbătorirea Zilei Armatei Române, desfăşurată la Cercul Militar Naţional.

Mai multe, AICI

Paradoxal, mulţumiţi de modul cum sunt umiliţi, rezerviştii din Armata cer demiterea lui.

De ce? Citeşte AICI

sâmbătă, 23 octombrie 2010

De ce poliţiştii braşoveni sunt mulţumiţi de Boc??

Mi-am tot pus de nenumarate ori întrebarea de ce Braşovul, revoluţionar în istoria lui predecembristă şi postdecembristă, în primii ani după Revoluţie, a ajuns să fie un loc unde câinii cască, scutură din urechi şi abia apoi catadicsesc să latre, ardeleneşte, No... ham!
D-apoi, cu studeţii de azi, din Braşov, am lamurit-o. CITEŞTE AICI
M-am mirat cum e posibil ca poliţiştii din întreaga ţară să dea cu cascheta în Guvernul Băsescu, de bucurie pentru ultimele tăieri salariale, restrângeri de drepturi etc., iar la Braşov nu. Explicaţia este simplă, dar nu la îndemâna oricui. Băieţii bine informaţi spun că liderul sindical al poliţiştilor braşoveni este un pic de rudă, nepot, sau aşa ceva, cu ditamai şeful SRI. Întâmplare au ba, acelaşi lider sindical şi-a luat exact cu trei zile inainte de protest concediu....

miercuri, 20 octombrie 2010

Sediul central al CFR din Brasov, in atentia baietilor destepti care capuseaza CFR

Am primit pe mail urmatoarea scrisoare. O postez asa cum a venit. In timp ce la CFR se anunta disponibilizari si somaj, baietii destepti deja o pun de una mica cu patrimoniral din CFR. In speta, sediul central de langa Modarom, unde se poate amenaja lejer un megahotel.

UPDATE 28 octombrie

M-a sunat şeful Curţii de Conturi Braşov, Otto Bourceanu. Omul era supărat tare că nu l-am sunat să îl intreb daca e adevărat. „Nici măcar 0,0001 la sută nu este adevărat din ce scrie acolo. La noi, la Curtea de Conturi nu se face aşa ceva. Ne ştim de atâţia ani. Este adevărat că au mai fost conferinţe de presă (probabil cele ale PDL Braşov, unde a fost jignit cumplit, dar asta e altă poveste... - n.a.) în care am fost acuzaţi de tot felul de lucruri, dar trebuia să mă întrebaţi şi pe mine“.

Cert este că, de când am postat aceasta scrisoare deschisă, mai multe persoane influente din judeţ se arată, să spunem „preocupate“, de ce mă preocupă subiectul. Până când se infirmă cele scrise, rămâne un subiect de anchetă jurnalistică.

Într-o perioadă în care suntem ameninţaţi cu şomajul, în care ni se diminuează salariile şi Dumnezeu mai ştie cum să supravieţuim, unii prosperă

prin punerea pe butuci şi prăduirea a ceea ce a mai rămas din bunul public, în cazul nostru CFR - ul, una dintre companiile naţionale pe care legea încă le consideră ca fiind de interes strategic.

Despre ce este vorba?

Aceeaşi caracatiţă, acelaşi sistem de însuşire a patrimoniului public de către indivizi obscuri pe care parcă-i cunoaştem de pe undeva.

Guvernul a decis că instituţiile, regiile, companiile statului trebuie să-şi

rentabilizeze activitatea, fapt ce presupune întradevăr, în anumite situaţii chiar reducerea de activitate. Nici noi, CFR - ul, nu facem excepţie, ceea ce, până la un preţ, putem înţelege.

Băieţii isteţi au sesizat imediat că în discuţie sunt terenuri şi clădiri care sub masca restrângerii de activitate pot fi prăduite în interes personal.

Aici intră in scenă oneştii oamenii de afaceri braşoveni GANEA IORGU şi COMANA COSTEL (am văzut că unele ziare centrale au tot scris despre cum reuşesc aceştia prin firmele REGIOTRANS SRL şi RC CF TRANS SRL să trăiască pe banii noştrii - de la buget - fără sr facă nimic) sub oblăduirea şi atenta îndrumare a primarului GEORGE SCRIPCARU şi a directorului nostru NICOLAU COSTACHE, dar ... nu se întâmplă nimic şi nimeni de la Minister nu vrea să audă.

GANEA IORGU şi COMANA COSTEL sunt patronii REGIOTRANS SRL şi RC CF TRANS SRL din Braşov, care efectuează transporturi feroviare de călători.

Chipurile aceste transporturi constituie SERVICIU SOCIAL în accepţiunea statului, chestiune care ar putea fi valabilă dacă trenurile lor nu ar circula permanent goale şi dacă singura lor preocupare nu ar fi aceea de a se substitui companiei feroviare naţionale şi de a o aduce in stare de faliment pentru a putea ulterior domina piaţa.

Este deja de notorietate, presa a semnalat repetat acest lucru, atât practica REGIOTRANS SRL de a suge fonduri consistente de la Guvern, sub masca aşa zisei subvenţii încasate pentru transportul de călători - care de fapt înseamnă bani de la buget pentru trenuri goale - ca şi faptul că aceste două firme particulare au acaparat toate rutele profitabile şi se substituie practic CFR - ului, care este trimis astfel spre faliment. Dar acesta este un alt subiect.

Mai nou, deşi cu toţii suferim ca urmare a restrângerilor de activitate şi cu toate că urmează a fi realizat Coridorul IV - Pan European (ceea ce ar trebui să aducă mulţi bani în CFR), SCRIPCARU, COSTACHE, GANEA şi COMANA au ajuns la concluzia cd CFR - ul nu mai are nevoie nici de triaj şi nici de sediul administrativ din Braşov.

Aflăm cu stupoare că un anume STINGHE NECULAE (deşi până la final acesta pare să fie doar un pion) a descoperit că sediul central al RCF Braşov, situat "din întâmplare" în centrul istoric al oraşului, nu-şi mai are rostul (dacă tot ne restrângem activitatea) mai mult, că este în stare avansată de degradare, stare de fapt pe care "salvatorul" STINGHE NECULAE o poate însă rezolva.

Cum? Printr-un schimb de imobile (evident cel oferit la schimb fiind într-o zonă mult periferică) sau asocierea cu CFR - ul in vederea administrării clădirii. Solicitarea "caritabilă" a lui STINGHE NECULAE a fost transmisă rapid şi direct spre aprobare către ministrul ANCA BOAGIU!!!!!!!!!!.

Brusc, deşi în cazuri similare cererile au fost uitate ani de zile prin sertare, toţi subordonaţii doamnei BOAGIU se zbat să motiveze un material care să legitimeze că CFR - ul se poate dispensa de clădirea sa emblematică, fiindu-i suficient un imobil pe la marginea oraşului.


În Regională se vorbeşte că doamna ministru a decis deja transferul de proprietate ca urmare a influenţei pe care o are domnul primar GEORGE SCRIPCARU.

Să fie oare întâmplător că firma lui STINGHE NECULAE funcţionează în sediul deţinut de GANEA IORGU şi COMANA COSTEL în str. Oltului nr.2 din Braşov?

Să fie întâmplător că cei cei doi au o pensiune în Poiana Braşov (DENISA) unde se organizează des chiolhanuri la care participă mulţi ministeriabili din Bucureşti şi primarul nostru ? .

Afacerile merg prost pe criză.

Şi atunci NICOLAU COSTACHE şi GANEA IORGU s-au gândit că CFR - ul nu mai are nevoie nici de triaj în Brasov (că doar terenul are o ridicată valoare).

Zis şi făcut. Domnul director a şi comandat un studiu prin care triajul ar fi mult mai util la vreo 20km, undeva prin localitatea Bod. Ce ar trebui să se întâmple cu terenul? Să fie preluat de Primăria Braşov care imediat s-ar asocia cu GANEA IORGU şi COMANA COSTEL, probabil şi cu STINGHE NICOLAE.

Preocuparea pentru aranjamente cu terenuri între NICOLAU COSTACHE şi GANEA IORGU şi pentru muşamalizarea unor prejudicii de ordinul milioanelor de lei este veche.

La începutul anului Curtea de Conturi a realizat auditul public la Regionala Braşov găsind o mulţime de ilegalităţi la contractele comerciale încheiate de Regionala Căi Ferate Brasov cu terţi care au indus un prejudiciu financiar Companiei Nationale Căi Ferate CFR SA Bucureşti de mai multe sutre de milioane de lei. Pagube mari au adus contractele cu societăţile REGIOTRANS SRL Brasov, RC CF TRANS SRL Brasov, ANALIT SRL Brasov, DISTRIB IZO SRL Săcele, EGOMET SRL Brasov si D F PALETA SYSTEM SRL Săcele care au avut /au ca obiect închirierea de terenuri şi spaţii din municipiul Braşov aflate în patrimoniul administraţiei feroviare.

Când au verificat documentele auditorii s-au îngrozit: lipseau documente care să evidenţieze plata serviciilor de închiriere, erau diferenţe mari între situaţia scriptică şi cea faptică (chiriaşii foloseau terenuri mult mai mari decât cele contractate), nu existau acte adiţionale la contractele de închiriere, preţul chiriei era extrem de mult sub preţul pieţei şi multe, multe, altele.

Firmele ANALIT SRL Brasov, DISTRIB IZO SRL Săcele, EGOMET SRL Brasov şi D F PALETA SYSTEM SRL Săcele nici nu au avut documente contractuale, acestea fiind încheiate în timpul controlului. Mai mult, societăţile menţionate nu au plătit chiria pentru spaţiile folosite de aproape 4 ani.

La contractele încheiate cu REGIOTRANS SRL şi RC CF TRANS SRL chiriile pentru terenuri sunt fixate în bătaie de joc. Aceste două firme au închiriat terenuri în: Depoul CFR Brasov (Staţia Braşov Triaj, grupele de linii, magazia de mărfuri CE "Elena"), strada Automotoarelor Braşov (8 ha care a apartinut Sectiei Ll Brasov) şi pe locaţia SC SERE si PEPINIERE CFR SA Brasov (suprafaţă de 96,727 mp), aici pentru o perioadă de 20 ani cu 70.000 lei/lună adicei 0,9 lei/mp.

Afacere pe banii statutului, iar CFR - ul plânge că nu e rentabil şi ne dă afară.

Adicăi Ganea şi Comana folosesc infrastructura CFR - ului pe 2 bani (iar CFR - ul bagă bani grei s-o întreţină ca să prospere cei doi domni), plimbă trenuri goale şi statul îi mai şi plăteşte pentru deranj, ba mai mult, le cedează cele mai profitabile trase sub motivul că pentru CFR nu sunt rentabile.

Pe parcursul controlului NICOLAU COSTACHE a avut grijă ca GANEA IORGU să ştie că echipa de control a verificat contractele de închiriere a terenurilor şi a găsit o serie de ilegalităţi şi exista riscul ca acesta alături de persoanele care au susţinut finalizarea contractelor în condiţii avantajoase pentru omul de afaceri braşovean să fie trase la răspundere în condiţiile legii penale pentru abuz.

Strâns cu usa, GANEA IORGU a apelat la BOURCEANU OTO, directorul organismului de control, pentru a muşamaliza ilegalitătile de natură penală descoperite de ANITESCU FILOMICA si STANCU CERASELA şi pentru a-şi proteja relaţiile avute la nivelul ministerului pe care Dumneavoastră î-l conduceţi.


Şeful Curţii de Conturi (Bourceanu Oto), le-a cerut controlorilor să schimbe concluziile controlului, care în prima etapă au fost recunoscute şi semnate de domnul director al Regionalei.

Şefii mari au scăpat si acuma plătesc oalele sparte tot felul de necăjiţi de pe la Serviciul contracte-comercial din Divizia Patrimoniu a Regionalei Căi Ferate Brasov care urmează să suporte şi recuperarea prejudiciului - ca şi cum ar fi făcut toate cele de capul lor.

Cât timp a durat controlul, GANEA IORGU a fost prezent permanent la regională ca să afle ce au găsit cei de la Curtea de Conturi.

Domnul director NICOLAU COSTACHE i-a amenintat pe cei de la contracte si i-a pus să falsifice documente care să acopere hoţiile făcute pentru jefuirea CFR - ului si îmbogăţirea celor de la Regiotrans.

Şi nimeni nu vede şi nu face nimic. Nici Societatea Naţională, nici Poliţia, nici Garda Financiară, nici SRI - ul, nici Procuratura şi nici Ministrul.

Nimeni nu se întreabă: de ce dacă activitatea feroviară nu mai e rentabilă ca pe vremea comuniştilor, particularii prosperă şi CFR - ul intră in faliment?

Din controlul făcut de Curtea de Conturi nu s-a ales nimic. S-au făcut documente false şi s-a acoperit totul.

Vorbim de Europa şi de transport modern.

Venţi in Gară şi o să vedeţi ce rable de trenuri adunate de pe la fier vechi pune Regiotrans in circulaţie: hârburi vechi, vopsite pe ascuns ca să pară fiţoase - pe care nici Ceausescu nu le mai folosea de prin anii 70.

Trenurile noastre vechi sunt oricum mai bune şi mai sigure. Verificaţi câte accidente s-au produs în care sunt implicate vechiturile de la Regiotrans şi RC CF Trans.

Uitati-vă cum sunt planificate şi pleaca trenurile lui Comana cu câteva minute înaintea trenurilor CFR - ului, pe aceleaşi trasee, cu aprobarea lui Nicolau, ca să fure călătorii de la CFR şi o sa intelegeţi de ce intră- CFR - ul în faliment, că Regiotrans şi RC CF Trans au acoperit "x" regionale.

Cui î-i pasă? Domnmului Costache Nicolau care e mai degrabă angajatul

lui Comana şi nu al statului?

Semneaza

Mai mulţi dintre cei care probabil vom stinge lumina la CFR Brasov si care - cat mai avem o pâine - va rugăm să ne înţelegeţi şi să ne acceptaţi dorinţa de a rămâne anonimi.

marți, 19 octombrie 2010

Adevărul de Seară a împlinit doi ani

Primele ediţii s-au lansat în Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea, Iaşi, Bacău, Timişoara şi Arad într-un tiraj total de 192.900 de exemplare.

În decursul a două luni, publicaţia s-a mai extins şi în Ploieşti, Suceava, Botoşani, Baia Mare, Târgu-Mureş, Reşiţa şi Deva/Hunedoara.

18 ediţii locale lansate anul trecut

Din februarie şi până în iunie 2009 se mai lansează şi ediţiile de Craiova, Târgu-Jiu, Braşov, Sibiu, Bistriţa, Constanţa, Slatina, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Drobeta-Turnu Severin, Piteşti, Târgovişte, Piatra Neamţ şi Alba Iulia.

În iulie 2009 se lansează ediţia sezonieră „Adevărul de Seară Litoral", care a fost distribuită în staţiuni pe toată perioada verii. În august 2009, publicaţia se extinde şi la Galaţi, şi la Brăila, iar până la sfârşitul anului mai apar ediţiile de Buzău şi Focşani.

Expansiunea continuă în mai 2010, când apar ediţiile de Slobozia, Vaslui, Zalău şi Călăraşi. În luna iulie 2010, „Adevărul de Seară" apare la Alexandria, iar în august şi la Tulcea. În septembrie 2010 este lansată ediţia de Giurgiu, care încheie extinderea reţelei de ziare. Mai multe AICI.

luni, 18 octombrie 2010

LA BE1 TV, Naşu se face de kkt

Am citit acum cateva zile o stire de la Mediafax, că şefu' de la Consiliul Judetean Braşov, Aristotel Cancescu, e musai să isi dea un drept la replica pentru că pupincuristul de serviciu băsescian, alias Naşu', nume intamplator cu situatia din Romania, a dat-o rau de gard, deontologic vorbind.
Culmea tupeului de LA BE1, a unui jeg care compromite presa, este că el se da lovit şi
îi „permite“ lui Căncescu să spuna „bărbăteşte“ că a publicat exclusiv doar poziţia RTT - postul PD-L de Braşov, ce şi cum cu patinoarul olimpic de cinci stele care a costat cât unul de 15 stele. Adică individul ăsta, care „întâmplător“ publică un filmuleţ de la RTT, pe care nu şi-l asuma, că era in regie, intâmplător, despre o pseudo-paralelă între patinoarul de cinci diamante, nu stele, de la BV, şi mizeria din Ungaria, preamăreşte frauda de la Braşov, e formator de opinie?? Cam costă schema asta???

Şi pentru ca se da cocoş pe post, unde se pupă singur în partea dorsal posterioară - yoghin politic - poate ne lămureşte de ce accepta sa se faca de kkt. E moka???

P.S. Aştept să văd ce zice Căncescu despre toată schema...

joi, 14 octombrie 2010

Maraton jurnalistic online fără precedent, pe adevarul.ro

Corespondeţii adevarul.ro din întreaga ţară vor intra în direct şi vor transmite evoluţia protestelor în cadrul unei transmisiuni video de amploare. De asemenea, vor intra în direct lideri de sindicat implicaţi în aceste mişcări de protest, analişti politici şi economici.

VEZI AICI

marți, 12 octombrie 2010

Baiazid vs Mircea, varianta contemporana

Luata de pe net


Iata vine-un Jeep pe strada, cu un girofar pe el,

Baiazid statea in dreapta si rosti catre sofer:

"Sper ca Mircea sa ajunga, sa nu-ntarzie din nou.

Ia vezi dac-a tras masina, langa gura de metrou.".

"-N-a venit, Maria Ta, zise el privind in jur..."

"-Si mi-a zis ca fix la 12 ne vedem langa Carrefour".

Asteptand vreo 5 minute , isi pierdu orice rabdare,

Si trimite bodiguarzii sa se uite prin parcare

La un semn (curba la dreapta), se opreste un X5.

Si din el coboara Mircea, in bermude si opinci.

Printre turci porni agale, si privindu-i cu nesat,

Le-arata un "Sony Vaio", care-l tine la subrat.

Agitat , la el in Jeep, si-mbracat tot in civil,

Baiazid nu mai rezista si il suna pe mobil:

"-Tu esti Mircea?"..."-Da-mparate, am uitat sa iti dau bip,

Dar am stat mult la Rovine, era coada la Agip.

Nici n-am nimerit din prima, ca nu vin aici prea des,

Si-am luat-o si pe centura, indrumat de GPS.

Acum am parcat masina. Unde esti?, ca vin la tine..."

"-Sunt la mine in masina si te vad, te-ndrepti spre mine".

Si de-ndata ajunse Mircea si urca la turc in jeep.

Si-ncepu sa ii explice ca nu vrea, cu niciun chip

Sa isi stranga intreaga oaste la Rovine in campii,

Si sa lupte pan' la moarte cu ai turcului spahii.

"-Baiazide, stii ca-i criza, si-acum viata-i foarte grea,

Ma gandeam ca sa ne batem,... dar la "Heroes" in retea.

Sau in loc sa cuceresti, cu armate, al meu popor,

Nu ai vrea, daca ai wireless, sa jucam "conQUIZtador"?

"-Cum, cand turcii-mi sunt in Vama, si-am venit din Istambul,

Tu nu vrei ca sa ne batem, ca nu ti se pare "cool"?

Eu nu-s disperat ca tine sa stau nopti intregi pe net,

Eu traiesc in realitate, si nu e niciun secret

Ca am fost in multe lupte : Varna, Ialta sau Oituz..."

"-Pai eu sunt online tot timpul, nu puteai sa dai un "buzz"?"

"-Mircea! Vin c-o intreaga oaste , iar tu faci misto de noi.,

Maine sunt aici cu turcii si-ti declar de-acum razboi".

"-Cum vrei tu, marite rege, eu speram sa ma-ntelegi,

Caci de-ajungem la cutite, voi nu mai plecati intregi.

N-as vrea sa pun pe "YouTube", cu-ai tai morti, videoclipuri,

Nici ca Dunarea sa-nnece spumegand a tale jeep-uri.

Dar, de asta ti-e dorinta, maine ne vedem la lupta,

Si-ti promit ca pleci d-aici cel putin c-o mana rupta."

Si zicand acestea Mircea, il lasa pe Baiazid.

Si trantindu-i portiera, el pleca la pas grabit.

Cand ajunse la masina, gasi-n geam , pe-un bilet scris:

"Scuze. V-am blocat o roata, c-ati parcat pe "interzis"..."

Si da Mircea multe mailuri, sms-uri, mii de "bip"-uri,

Ca sa-si stranga toti ostenii si sa ii indese-n "Jeep"-uri.

Demarand in mare tromba, se-ndreptara spre Rovine,

Dar aici gasira turcii, toti cu pantalonii-n vine.

Toti vaitandu-se de moarte, ghemuiti prin iarba scurta

Rezemati de cate-un ciot, si tinandu-se de burta.

"-Baiazid , hai sa ne batem! , Unde esti, de ce nu vii?"

"-Mi-am scos in oras ostenii, si i-am dus la KFC.


Si-am mancat cu poft-aseara, tot ce ni s-a pus pe masa..."

Raspunse-ncordat sultanul dintr-o tufa mai retrasa.

"-N-am stiut ca la "fast-food"-uri nu e bine sa mananci,

Mai ales in Romania , fiindca risti sa pleci pe "branci"...

Nu mai vreau ca sa ne batem, iarta-ma, a fost o farsa.

Da-ne niste "triferment" si-o sa facem cale-ntoarsa"...

Si asa a scapat Mircea de o lupta la Rovine.

Deci se vede pan' la urma ca "fast-food"-ul face bine.

Asta-i tot...Dar fiti voi siguri ca Istoria o sa zica:

"Turcii l-au vazut pe Mircea si-au facut pe ei de frica"

sâmbătă, 9 octombrie 2010

Garcea, băncile şi euroii

Fierbere mare zilele astea în Poliţie. Şefii de inspectorate judeţene au sarcină precisă: trebuie să renegocieze contractele de credite ale lui Garcea.

Evident, în bine. Aşa că, se înţoleşte de gală şeful poliţailor, ciocăne la uşa şefilor de bancă, se aşează cu picioarele încrucişate pe biroul directorial, dă cu pulanul în masă şi dictează condiţiile.

Mâine, poate, ministrul de interne mai vine cu o idee. Capii judeţeni de poliţie trebuie să negocieze şi cu şefii asociaţiilor de proprietari, pentru că Garcea are salariul mai mic şi nu are bani nici de întreţinere. Iar pe Garcea trebuie să-l coste gunoiul, căldura, electricitatea şi gazul mai puţin decât pe vecinul nabab, angajat la patron sau la vreun spital ori liceu.
CONTINUAREA AICI

luni, 4 octombrie 2010

Cum se formeaza caracterul la romani?

Am primit si dau, si eu, mai departe

Cum se formeaza caracterul la romani?

1. Prima poezioara pe care o invatam este...
"Catelus cu parul cret"...care ne invata:
"Fura rata din cotetz / Si se jura ca nu fura..."

2. a doua poezie semnificativa pe care o invatzam este...
"Mioritza"...care ne invatza ca doi romani invidiosi se asociaza
si-l omoara pe al treilea care era cel mai productiv in domeniul lor de activitate...

3. a treia poezie semnificativa pe care o invatzam este...
"Luceafarul"...care ne invatza ca tanara romanca de maritat
il aduce pe geniul roman in pragul sacrificiului suprem dar il prefera pe un viclean baiat din flori si de pripas...Bookmark

duminică, 3 octombrie 2010

Pilotii orbi – M.Eliade – 1937

Imoralitatea clasei conducãtoare românesti, care detine “puterea” politicã de la 1918 încoace, nu este cea mai gravã crimã a ei. Cã s-a furat ca în codru, cã s-a distrus burghezia nationalã în folosul elementelor alogene, cã s-a nãpãstuit tãrãnimea, cã s-a introdus politicianismul în administratie si învãtãmânt, cã s-au desnationalizat profesiunile libere – toate aceste crime împotriva sigurantei statului si toate aceste atentate contra fiintei neamului nostru, ar putea – dupã marea victorie finalã – sã fie iertate. Memoria generatiilor viitoare va pãstra, cum se cuvine, eforturile si eroismul anilor cumpliti 1916- 1918 – lãsând sã se astearnã uitarea asupra întunecatei epoci care a urmat unirii tuturor românilor.
Dar cred cã este o crimã care nu va putea fi niciodatã uitatã: acesti aproape douãzeci de ani care s-au scurs de la unire. Ani pe care nu numai cã i-am pierdut (si când vom mai avea înaintea noastrã o epocã sigurã de pace atât de îndelungatã?!) – dar i-am folosit cu statornicã voluptate la surparea lentã a statului românesc modern. Clasa noastrã conducãtoare, care a avut frânele destinului românesc de la întregire încoace, s-a fãcut vinovatã de cea mai gravã trãdare care poate înfiera o elitã politicã în fata contemporanilor si în fata istoriei: pierderea instinctului statal, totala incapacitate politicã. Nu e vorba de o simplã gãinãrie politicianistã, de un milion sau o sutã de milioane furate, de coruptie, bacsisuri, demagogie si santaje. Este ceva infinit mai grav, care poate primejdui însãsi existenta istoricã a neamului românesc: oamenii care ne-au condus si ne conduc nu mai vãd.
Într-una din cele mai tragice, mai furtunoase si mai primejdioase epoci pe care le-a cunoscut mult încercata Europã – luntrea statului nstru este condusã de niste piloti orbi. Acum, când se pregãteste marea luptã dupã care se va sti cine meritã sã supravietuiascã si cine îsi meritã soarta de rob – elita noastrã conducãtoare îsi continuã micile sau marile afaceri, micile sau marile bãtãlii electorale, micile sau marile reforme moarte.
Nici nu mai gãsesti cuvinte de revoltã. Critica, insulta, amenintarea – toate acestea sunt zadarnice.
Oamenii acestia sunt invalizi: nu mai vãd, nu mai aud, nu mai simt. Instinctul de cãpetenie al elitelor politice, instinctul statal, s-a stins.
Istoria cunoaste unele exemple tragice de state înfloritoare si puternice care au pierit în mai putin de o sutã de ani fãrã ca nimeni sã înteleagã de ce. Oamenii erau tot atât de cumsecade, soldatii tot atât de viteji, femeile tot atât de roditoare, holdele tot atât de bogate. Nu s-a întâmplat nici un cataclism între timp. Si deodatã, statele acestea pier, dispar din istorie. În câteva sute de ani dupã aceea, cetãtenii fostelor state glorioase îsi pierd limba, credintele, obiceiurile – si sunt înghititi de popoare vecine.
Luntrea condusã de pilotii orbi se lovise de stânca finalã. Nimeni n-a înteles ce se întâmplã, dregãtorii fãceau politicã, negutãtorii îsi vedeau de afaceri, tinerii de dragoste si tãranii de ogorul lor. Numai istoria stia cã nu va mai duce multã vreme povara acestui stârv în descompunere, neamul acesta care are toate însusirile în afarã de cea capitalã: instinctul statal.
Crima elitelor conducãtoare românesti constã în pierderea acestui instinct si în înfiorãtoarea lor inconstientã, în încãpãtânarea cu care îsi apãrã “puterea”. Au fost elite românesti care s-au sacrificat de bunã voie, si-au semnat cu mâna lor actul de deces numai pentru a nu se împotrivi istoriei, numai pentru a nu se pune în calea destinului acestui neam. Clasa conducãtorilor nostri politici, departe de a dovedi aceastã resemnare, într-un ceas atât de tragic pentru istoria lumii – face tot ce-i stã în putintã ca sã-si prelungeascã puterea. Ei nu gândesc la altceva decât la milioanele pe care le mai pot agonisi, la ambitiile pe care si le mai pot satisface, la orgiile pe care le mai pot repeta. Si nu în aceste câteva miliarde risipite si câteva mii de constiinte ucise stã marea lor crimã, ci în faptul cã mãcar acum, când încã mai este timp, nu înteleg sã se resemneze. […]
Stiu foarte bine cã evreii vor tipa cã sunt antisemit, iar democratii cã sunt huligan sau fascist. Stiu foarte bine cã unii îmi vor spune cã “administratia” e proastã – iar altii îmi vor aminti tratatele de pace, clauzele minoritãtilor. Ca si când aceleasi tratate au putut împiedica pe Kemal Pasa sã rezolve problema minoritãtilor mãcelãrind 100.000 de greci în Anatolia . Ca si când iugoslavii si bulgarii s-au gândit la tratate când au închis scolile si bisericile românesti, deznationalizând câte zece sate pe an. Ca si când ungurii nu si-au permis sã persecute fãtis, cu închisoarea, chiar satele germane, ca sã nu mai vorbesc de celelalte. Ca si când cehii au sovãit sã paralizeze, pânã la sugrumare, minoritatea germanã!
Cred cã suntem singura tarã din lume care respectã tratatele minoritãtilor, încurajând orice cucerire de-a lor, preamãrindu-le cultura si ajutându- le sã-si creeze un stat în stat. Si asta nu numai din bunãtate sau prostie. Ci pur si simplu pentru cã pãtura conducãtoare nu mai stie ce înseamnã un stat, nu mai vede.
Pe mine nu mã supãrã când aud evreii tipând: “antisemitism”, “Fascism”, “hitlerism”! Oamenii acestia, care sunt oameni vii si clarvãzãtori, îsi apãrã primatul economic si politic pe care l-au dobândit cu atâta trudã risipind atâta inteligentã si atâtea miliarde. Ar fi absurd sã te astepti ca evreii sã se resemneze de a fi o minoritate, cu anumite drepturi si cu foarte multe obligatii – dupã ce au gustat din mierea puterii si au cucerit atâtea posturi de comandã. Evreii luptã din rãsputeri sã-si mentinã deocamdatã pozitiile lor, în asteptarea unei viitoare ofensive – si, în ceea ce mã priveste, eu le înteleg lupta si le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul.
Tristetea si spaima mea îsi au, însã, izvorul în altã parte. Pilotii orbi! Clasa aceasta conducãtoare, mai mult sau mai putin româneascã, politicianizatã pânã în mãduva oaselor – care asteaptã pur si simplu sã treacã ziua, sã vinã noaptea, sã audã un cântec nou, sã joace un joc nou, sã rezolve alte hârtii, sã facã alte legi. Acelasi si acelasi lucru, ca si când am trãi într-o societate pe actiuni, ca si când am avea înaintea noastrã o sutã de ani de pace, ca si când vecinii nostri ne-ar fi frati, iar restul Europei unchi si nasi. Iar dacã le spui cã pe Bucegi nu mai auzi româneste, cã în Maramures, Bucovina si Basarabia se vorbeste idis, cã pier satele românesti, cã se schimbã fata oraselor – ei te socotesc în slujba nemtilor sau te asigurã cã au fãcut legi de protectia muncii nationale.
Sunt unii, buni “patrioti”, care se bat cu pumnul în piept si-ti amintesc cã românul în veci nu piere, cã au trecut pe aici neamuri barbare etc.Uitând, sãracii cã în Evul Mediu românii se hrãneau cu grâu si peste si nu cunosteau nici pelagra, nici sifilisul, nici alcoolismul. Uitând cã blestemul a început sã apese neamul nostru odatã cu introducerea secarei ( la sfârsitul Evului Mediu ), care a luat pretutindeni locul grâului. Au venit apoi fanariotii care au introdus porumbul – slãbind considerabil rezistenta tãranilor. Blestemele s-au tinut apoi lant. Mãlaiul a adus pelagra, evreii au adus alcoolismul (în Moldova se bea pânã în secolul XVI bere), austriecii în Ardeal si “cultura” în Pricipate au adus sifilisul. Pilotii orbi au intervenit si aici, cu imensa lor putere politicã si administrativã.
Toatã Muntenia si Moldova de jos se hrãneau iarna cu peste sãrat; cãrutele începeau sã colinde Bãrãganul îndatã ce se culegea porumbul si pestele acela sãrat, uscat cum era, alcãtuia totusi o hranã substantialã. Pilotii orbi au creat, însã, trustul pestelui. Nu e atât de grav faptul cã la Brãila costã 60-100 lei kilogramul de peste (în loc sã coste 5 lei), cã putrezesc vagoane întregi cu peste ca sã nu scadã pretul, cã în loc sã se recolteze 80 de vagoane pe zi din lacurile din jurul Brãilei se recolteazã numai 5 vagoane si se vinde numai unul (restul putrezeste), grav e cã tãranul nu mai mãnâncã, de vreo 10 ani, peste sãrat. Si acum, când populatia de pe malul Dunãrii e seceratã de malarie, guvernul cheltuieste (vorba vine) zeci de milioane cu medicamente, uitând cã un neam nu se regenereazã cu chininã si aspirinã, ci printr-o hranã substantialã.
Nu mai vorbiti, deci, de cele sapte inimi în pieptul de aramã al românului. Sãrmanul român, luptã ca sã-si pãstreze mãcar o inimã obositã care bate tot mai rar si to mai stins. Adevãrul e acesta: neamul românesc nu mai are rezistenta sa legendarã de acum câteva veacuri. În Moldova si în Basarabia cad chiar de la cele dintâi lupte cu un element etnic bine hrãnit, care mãnâncã grâu, peste, fructe si care bea vin în loc de tuicã.
Noi n-am înteles nici astãzi cã românul nu rezistã bãuturilor alcoolice, ca francezul sau rusul bunãoarã. Ne lãudãm cã “tinem la bãuturã”, iar gloria aceasta nu numai cã e ridiculã, dar e în acelasi timp falsã. Alcoolismul sterilizeazã legiuni întregi si ne imbecilizeazã cu o rapiditate care ar trebui sã ne dea de gândit.
…Dar pilotii orbi stau surâzãtori la cârmã, ca si când nimic nu s-ar întâmpla. Si acesti oameni, conducãtori ai unui popor glorios, sunt oameni cumsecade, sunt uneori oameni de bunã-credintã, si cu bunãvointã; numai cã, asa orbi cum sunt, lipsiti de singurul instinct care conteazã în ceasul de fatã – instinctul statal – nu vãd suvoaiele slave scurgându- se din sat în sat, cucerind pas cu pas tot mai mult pãmânt românesc; nu aud vaietele claselor care se sting, burghezia si meseriile care dispar lãsând locul altor neamuri… Nu simt cã s-au schimbat unele lucruri în aceastã tarã, care pe alocuri nici nu mai pare româneascã.
Uneori, când sunt bine dispusi, îti spun cã n- are importantã numãrul evreilor, cãci sunt oameni muncitori si inteligenti si, dacã fac avere, averile lor rãmân tot în tarã. Dacã asa stau lucrurile nu vãd de ce n-am coloniza tara cu englezi, cãci si ei sunt muncitori si inteligenti. Dar un neam în care o clasã conducãtoare gândeste astfel, si-ti vorbeste despre calitãtile unor oameni strãini – nu mai are mult de trãit. El, ca neam, nu mai are însã dreptul sã se mãsoare cu istoria…
Cã pilotii orbi s-au fãcut sau nu unelte în mâna strãinilor – putin intereseazã deocamdatã. Singurul lucru care intereseazã este faptul cã nici un om politic român, de la 1918 încoace, n-a stiut si nu stie ce înseamnã un stat. Si asta e destul ca sã începi sã plângi.
[Vremea, Nr. 505, 19 Septembrie 1937, p. 3]

sâmbătă, 2 octombrie 2010

Diferenţele dintre Cuza şi Băsescu

Mai-marii PDL, in dorinta viscerală de a preamări mulpreamultiubitul conducător, l-au asemuit cu domnitorul Cuza. Poate nu toata lumea stie ce a facut Cuza, pentru a vedea diferenţele de la Rai la Iad, dintre cei doi.

Ce a făcut Cuza?


După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României), inițiază importante reforme interne: secularizarea averilor mânăstirești (1863) cu scopul de a lua toate proprietățile și averile anumitor Biserici și mănăstiri și a le trece în proprietatea statului, pentru „a spori avuția țării”, reforma agrară (1864), reforma învățământului (1864) ș.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al țării.
Reforma fiscală a fost materializată prin instituirea impozitului personal și a contribuției pentru drumuri, generalizată asupra tuturor bărbaților majori, printr-o nouă lege a patentelor, prin instituirea impozitului funciar și alte măsuri care au făcut ca la sfârșitul anului 1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ-politice, Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern. Ar putea fi adăugată, pe plan cultural, „importanta inițiativă a guvernului moldovean al lui Mihail Kogălniceanu, care a instituit, în toamna anului 1860, prima universitate a țării, cea ieșeană.”
Prin Legea rurală din 14/26 august 1864, peste 400.000 de familii de țărani au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol, iar aproape alți 60.000 de săteni au primit locuri de casă și de grădină. Reforma agrară din 1864, a cărei aplicare s-a încheiat în linii mari în 1865, a satisfăcut în parte dorința de pământ a țăranilor, a desființat servituțile și relațiile feudale, dând un impuls însemnat dezvoltării capitalismului. Ea a reprezentat unul din cele mai însemnate evenimente ale istoriei României din secolul al XIX-lea.
Analizând suita de evenimente, unele cu caracter realmente revoluționar, se poate spune că sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au fost puse bazele statului unitar român modern. Practic, nu există domeniu de activitate economică, social-politică, culturală, administrativă sau militară din țară, în care Cuza să nu fi adus îmbunătățiri și înnoiri organizatorice pe baza noilor cerințe ale epocii moderne.

Ce a făcut Băse?

A pus pe butuci Sănătatea, Învăţământul, Internele, Apărarea, Justiţia, Agricultura etc. Aici, puteti sa lasati voi postarile pe care le credeti de cuviinta. Le stiti la fel de bine ca mine...