Westul sălbatic românesc şi şerifii orbi de sub Tâmpa

Duminică, 23 august 2009, la vreo 65 de ani diferenţă de când România a întors armele împotriva naziştilor. Pe vremea aia, se vânau nemţii, pe motiv că vroiam libertate, şi am avut parte de comunism.
Acum, la aproximativ 20 de ani de la Revoluţia (aşa i se spune gerneric) sângeroasă din decembrie, avem din nou parte de împuşcături. Scrie la ziar, şi dacă scrie, e pe bune. Citiţi aici:

Turnu Severin: Sătenii din Cireşu, liniştiţi cu focuri de armă
Scandal cu focuri de armă la Caracal

Două cazuri de azi. Zilele trecute, jaf la Constanţa, jaf la Braşov. Westul săbatic este un moft faţă de Românica noastră (unii mi-au spus să titrez Rromânica). Diferenţa o fac şerifii locali. Unii fac prada fifty-fifty cu mardeiaşii. Alţii şi-au ascuţit pintenii şi au prins din fugari, precum la Caracal.

Nu e cazul Braşovului. Pe şerifii de aici nu-i suspectez că împart prada. Dar nici pinteni de ascuţit nu au, să dea ghiont cailor să prindă bandiţii. Cu riscul să se supere pe mine, dar parcă se învârt precum curcile bete în bătătură, se încurcă unii pe alţii, nu carecumva să prindă pe careva, că nu se ştie ce porumbei scot ăia pe gură. Nu vreau să mai dezgrop nefericitul caz al fetiţei Roxana Jakab, de la Hoghiz, căutată peste tot, numai sub nasul poliţiştilor nu. Rămân la cazurile de jaf.

1. Casa de schimb valutar, de la finele lui ianuarie. Parcă doi morţi şi încă un tânăr nenorocit pe viaţă. Vă amintiţi, joaca aia cu portretul robot de-a uite Gribenco nu e Gorbunov şi viceversa.
2. Jaful eşuat de la BRD, de pe Calea Bucureşti.
3. Jaful de la show-room-ul Skoda.

Toate au rămas la stadiul prinde orbul, scoate-i ochii. Toate mai au un element în comun. Şerifii noştri care sunt mult mai buni faţă de cei din alte judeţe, ţin „probele“ la secret. În aproape toată ţara (ca să nu scriu restul ţării) şi în restul lumii normale, imaginile înregistrate de camerele de supreveghere sunt oferite presei pentru a fi difuzate, poate-poate careva recunoaşte vreun element distinctiv şi poate da amănunte asupra jefuitorilor.

La Braşov, şi dacă vii cu un infractor de mână la poarta poliţiei, tot tu eşti de vină.Iar aici mi se pare de referinţă păţania tatălui lui Paul Petroşel (A1). Iese omul la plimbare cu o căţeluşă rottweiler, în urmă cu vreo 5-7 ani, în cartierul Tractorul. La un moment dat, aude sirene de poliţie, vede indivizi alergând ca potârnichile. Nu-i bagă în seamă. La un moment dat, căţeluşa dă dovadă de spirit civic, intră în boscheţi şi scoate afară unul dintre scandalagii căutaţi de poliţişti. Stăpânul respectă dorinţa animalului şi îl predă la secţia din cartier.
Şi ce crezi, dom'le! Se ofuscă Garcea. Nici prin vis nu o să credeţi ce a întrebat miliţianul: „De ce n-are câinele botniţă???“.

La un astfel de mod de a gândi, depăşit sper eu, nu trebuie să mire stadiul la care s-a ajuns, în care de fiecare dată când sunt întrebaţi care e stadiul jafurilor - care se vor înmulţi la Braşov, pentru că nu se rezolvă niciunul, să ne fie clar! - ni se spune că se cercetează, există un cerc (de) suspect(i).

Doamne fereşte să mai vedem cum ziariştii pun la uşa şefului IJP Braşov o cutie pe care scrie bombă, aşa cum s-a întâmplat intr-o noapte in urmă cu ceva timp. Pardon, Doamne fereşte să nu fie ziarişti şi să fie vreunii porniţi să o facă pe bune.