Hainele împăratului Boc

A fost odată un împarat, de n-ar mai fi şi s-ar scrie mai repede despre el în cronici, căruia îi plăceau tare mult sălile de sport, patinoarele, stadioanele, mă rog, multe nimicuri extrem de costisitoare, comparativ cu cele ale împărăţiilor din jur.

Dar mare drag a prins împăratul de balurile la care era invitat de prinţii asfaltului şi baronii locali, care îi ofereau cinstea de a tăia panglicile, de la înălţimea sa, la toate ctitoriile.
În tot acest timp, poporul se plângea de sărăcie, slujitorii de la palat că au lefurile reduse, iar oştenii că au rămas fără fân la cai. Numai că împăratul a rămas surd la ofurile lor. La palat era mare veselie. Boierii se jurau că, pe domeniile lor, toate merg strună. Că prostimea e fericită şi îmbuibată... CONTINUAREA AICI

Umor negru sau.. portocaliu, la coada bursei locurilor de muncă!

Sute de braşoveni s-au aşezat la coadă, la Bursa generală a locurilor de muncă. Colegul meu, Bogdan Crăciun, a surprins un instantaneu de excepţie. Umor negru, ironie... Sau curaj?!

Ridendo dicere verum

e vremea când eram student la Mecanică Fină, la Braşov, ştiam că, în latină, schema asta se traduce prin a spune adevărul râzând. Astăzi, devine tot mai greu să spui adevărul, darmite să îl spui râzând.
Taci? Eşti suspect! Eşti slobod la gură? Te „execută" băieţii deştepţi, procurori numiţi de cine trebuie, foşti colegi de presă, acum politruci prin CNA sau consilieri pentru papagalii de partid. Dar, pentru ipochimenii în cauză, am câteva teme pentru „acasă". Nu mă aştept să vină cu soluţii... CONTINUAREA AICI

Proştii sunt întotdeauna de vină

Şefii bugetofagi şi politrucii de astăzi, numiţi în funcţii de conducere exclusiv pe baza carnetului de conducere, sunt mult mai periculoşi decât oligarhii comunişti, indiferent de palierele de conducere.

În fiecare judeţ, DSV, OJPC, DSP, ITM, Poliţia, Garda Financiară, mă rog, toţi cristoşii cu atribuţii de control, fac controale, după care se dau pe „sticla" televizoarelor şi în paginile ziarelor ce măreţe fapte de vitejie au făcut ei.

Dar, idioţenia sistemului românesc, pe care îl acceptă toată lumea cu seninătate, din păcate şi marea parte a presei, se limitează la nişte statistici seci. Fără să se precizeze numele firmei care difuzează apă plată (de exemplu) veterinarilor braşoveni, plină de fecale! Şi nu oriunde, ci la sediul central. CONTINUARE AICI