Am aflat de la Ovidiu ca s-a prăpădit Mitel Popescu. Acum, in prag de onomastică. Nu rata ocazia sa vina la redactie cu niste vin, descoperit de el in cine stie ce crama pitita din Braşov. Parcă ieri venise la noi la redactie sa publicăm o stire despre implinirea a nush cati ani de la terminarea liceului.
Era şagunist. Argint viu, cum spunea si Flavius.
Am un singur regret. Nu a apucat să manince nenorocita aia de pensie mai multi ani, ca sa afle cum se poate trăi fără să alerge toata ziua după o amărâtă de notiţă...
Rămâne printre noi, cu amintirile pe care ni le-a lăsat...
Dumnezeu să-l odihnească!
O veste rea, chiar comentam şi pe alt blog. Mare păcat! A fost un om tare jovial şi cred că nu e jurnalist in Braşov dinainte şi după 1997 care să nu îl fi avut coleg la vreun ziar local, cu excepţia Mex-ului, unde nu a lucrat. Dumnezeu să îl odihnească în pace!
RăspundețiȘtergereServus Sebi...
RăspundețiȘtergeream încercat să scriu mai mult decît un P.S. despre vestea asta teribilă... nu am reuşit decît un... P.S.... Cred că cuvintele vor să fie lăsate în pace acum, sunt doar ale lui, le-a slujit cu drag, cu ştiinţă şi cu atîta voinţă, cum a făcut-o şi cu noi cei pe care şi-i ştia aproape fără să ceară ceva în schimb... Da cuvintele toate acum vor să stea acolo, cu Mitel... Sunt doar ale lui. Dumnezeu să-l odihnească!
Sebi dragă,ştirea ta mi-a provocat o durere aproape fizică!Dumnezeu să-l primească şi să-l odihnească !
RăspundețiȘtergereMitel ar mai fi stat, dar aud ca l-au grabit medicii...A cata oara se repeta povestea asta cu oameni care mor pentru ca unii au nevoie de arginti pentru a-si aminti un juramant?! Vai de tara asta!!
RăspundețiȘtergere